Beijingul se străduiește să dezamorseze furia publică și să atenueze manifestațiile pro-democrație din Hong Kong și masează trupe și blindate în apropierea acestui teritoriu. În acest context tensionat, a respins acostarea în acest port a două nave de război americane, de teamă că sutele de militari americani de elită care ar debarca în Hong Kong ar putea exacerba furtuna din orașul revoltat sau ar putea împiedica desfășurarea soldaților chinezi, considerați necesari pentru restabilirea ordinii.
USS Green Bay și USS Lake Erie, care fac parte din Flota americană a Pacificului, sperau să se oprească în oraș, în weekend, după încheierea unei misiuni în Marea Chinei de Sud și în Pacific.
După două zile de mobilizare fără precedent la aeroportul din Hong Kong, dominate de haos și confruntări violente între poliție și manifestanții pro-democrație, Beijingul a accentuat în ultimele zile amenințarea unei intervenții în forță prin intermediul unor înregistrări video, difuzate de canalele oficiale, care prezentau forțe chineze masate la frontiera regiunii semi-autonome. Iar șefa Executivului din Hong Kong (desemnat de Beijing), Carrie Lam, a avertizat din nou în privința consecințelor asupra fostei colonii britanice.
China, care a minimalizat multă vreme amploarea contestării, nu mai ezită să califice manifestările ca fiind „teroriste“ și este pe cale să schimbe strategia. Ambasadorul chinez la Londra a declarat că țara sa este pregătită să intervină „dacă situația se agravează“. Chris Patten, ultimul guvernator britanic al Hong Kong-ului, a estimat însă că o intervenție în forță a Chinei ar fi „o catastrofă“ pentru ambele părți. Hong Kong-ul traversează cea mai gravă criză politică de după retrocedarea acestei foste colonii britanice către China, în 1997. Declanșată în iunie pentru respingerea unui proiect de lege propus de șefa Executivului, Carrie Lam, care viza autorizarea extrădărilor către Beijing, mișcarea și-a extins revendicările pentru a denunța limitarea libertăților și ingerințele Chinei în afacerile interne.
Finanțele, în alertă
Piața financiară asiatică – a treia piață bursieră mondială, pilonul economic al teritoriului – a cunoscut un deceniu de înflorire, dar războiul comercial dintre China și SUA și criza politică anunță sfârșitul acestei ere de aur. Încetinirea economică ce a debutat înaintea mișcării protestatare se agravează, iar o eventuală punere în discuție a statutului orașului de către Beijing ar putea destabiliza modelul său de dezvoltare.
Hong Kong este un refugiu fiscal esențial pentru China. În timp ce puterea centrală amenință cu reprimarea violentă a manifestațiilor pro-democratice în teritoriu, China are nevoie de fosta colonie britanică, platformă esențială a investițiilor străine. 60% din investițiile străine chineze sunt structurate în Hong Kong, unde un ecosistem de o eficacitate redutabilă oferă cei mai buni bancheri de pe planetă, juriști, consilieri financiari și a treia piață bursieră la nivel mondial. Hong Kong-ul reprezintă economia cea mai deschisă din lume și se plasează după SUA în termeni de investiții străine directe. „Dacă vrei să investești în China, vii înainte în Hong Kong“, rezumă un om de afaceri francez.
