Lagarde a evocat progresele promiţătoare ale monedei bitcoin şi a criptomonedelor explicând că aceleaşi tehnici inovatoare care alimentează criptomonedele ar putea fi utilizate pentru a reglementa piaţa.
Preşedinta FMI cere ca la reuniunea G20, care va avea loc în perioada 19-20 martie, la Buenos Aires, să se stabilească norme clare pentru a limita independenţa pieţei monedelor virtuale în raport cu băncile centrale. Tranzacţiile în criptoactive sunt anonime, la fel ca tranzacţiile cu bani lichizi, ceea ce constituie un risc major.
„Putem exploata potenţialul criptomonedelor având grijă să nu devină niciodată un refugiu pentru o activitate ilegală sau o sursă de vulnerabilitate financiară”.
Declaraţiile Christinei Lagarde se înscriu într-un curent mai larg în favoarea controlării folosirii monedelor virtuale. Pentru a fi eficiente, toate aceste eforturi cer o cooperare strânsă la nivel mondial. Pentru că aceste criptoactive nu cunosc frontiere, cadrul pentru reglementarea lor trebuie să fie global.
Operarea monedelor numerice poate fi folosită ca vehicul pentru spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
Un exemplu recent dezvăluie amploarea problemei. În iulie 2017, o operaţiune internaţională, la care au colaborat Europol, Thailanda, Olanda, Lituania, Canada, Franţa şi Marea Britanie, condusă de SUA a dus la închiderea AlphaBay, cea mai mare piaţă neagră online.
Mai bine de doi ani, AlphaBay a vândut ilicit droguri, arme şi produse chimice toxice în lumea întreagă. Înaintea închiderii acestui site, peste un miliard de dolari au fost schimbaţi prin criptomonede.
Desigur, spălarea banilor şi finanţarea terorismului nu reprezintă decât o dimensiune a ameninţării. Altă dimensiune este stabilitatea financiară. Creşterea criptoactivelor, extrema volatilitate a valorii şi relaţiile nedefinite cu lumea financiară tradiţională ar putea crea foarte uşor noi vulnerabilităţi în sistemul financiar mondial.
