În Algeria, țară producătoare de petrol, evenimente cotidiene provoacă stupoare și îngrijorare dezvăluind o exacerbare a luptelor dintre clanurile puterii în timp ce sănătatea președintelui Abdelaziz Bouteflika este din ce în ce mai fragilă.
Presa este afectată de un val de arestări, cinci ziariști fiind închiși în zece zile, fiind ultimele arestări dintr-o lungă listă care a debutat pe 22 octombrie. Nici armata nu se simte prea bine, lista generalilor victime ale unui val fără precedent de demiteri din ierarhia militară devenind din ce în ce mai lungă. Armata, avându-l ca șef al Statului Major pe generalul Ahmed Gaid Salah, deține un rol preponderent în luarea deciziilor. Firesc, totul lasă de înțeles că se întâmplă ceva la nivel politic.
Actorii străini cu interese în Algeria în domeniul gazului și petrolului – chinezi, francezi, turci, ruși – privesc atent scena politică algeriană, în vederea reorientării în cazul unei schimbări majore la conducerea statului, cunoscută fiind starea precară a sănătății președintelui. Zilele trecute, China a oferit Algeriei încă o tranșă de 25 de milioane dolari.
Apropierea alegerilor prezidențiale, prevăzute pentru primăvara anului viitor, tensionează și mai mult climatul politic, analiștii considerând că este o perioadă în care s-au declanșat reglările de conturi, alimentate de anunțarea unei noi candidaturi a octogenarului președinte Bouteflika. Anunțul făcut de Frontul de Eliberare Națională (FNL), la putere, a prezentării lui Bouteflika pentru un al cincilea mandat prezidențial la scrutinul din primăvara anului viitor, a iscat semne de întrebare privind guvernarea reală a Algeriei.
Cine sunt cei care trag sforile puterii? Pentru că Bouteflika, în fotoliu cu rotile, care aproape nu mai poate merge și nici vorbi după accidentul vascular din 2013, nu pare în măsură să-și exercite funcțiile de șef de stat. Bernard Bajolet, fostul șef al serviciilor secrete franceze DGSE, declara pentru Figaro că președintele algerian este ținut în viață artificial, în vară fiind semnalată prezența sa la o clinică de oncologie din Occident pentru a fi tratat de cancer pulmonar.
„Starea lui Bouteflika nu-i permite să guverneze și puterea este în prezent diluată în trei poli: polul prezidențial cu Bouteflika și apropiații săi, polul militar și un pol compus în principal din oameni de afaceri” explică Hasni Abidi, politolog și director al Centrului de studii și de cercetare asupra lumii arabe și mediteraneene (CERMAM), din Geneva.
Or, posibilitatea de a vedea actualul președinte revenind în fruntea Algeriei a relansat dezbaterea asupra perioadei post-Bouteflika, deși unii lideri ai FLN asigură că nimic nu este încă decis.
Afacerea „Cocaina“ a generat un val de epurări
Miza economică, resursele de gaz și de petrol explică bătălia pentru putere la nivel subteran și în secret. Surse interne și externe susțin că Said, fratele mai mic al președintelui, ar fi preluat deja controlul puterii în țară. A fost instalat un nou șef al serviciilor secrete și mai mulți generali au fost demiși luna trecută. Ei ocupau posturi strategice în sistemul militar și oficial au fost demiși pentru corupție. O captură-record de cocaină în vară a declanșat o serie de epurări, de anchete ale justiției militare și de retrageri de pașapoarte.
Afacerea celor 701 kg de cocaină a devenit o mină de aur pentru anchetatori. Ultimii cinci generali algerieni, recent demiși din funcții, au fost plasați în detenție provizorie pentru presupuse infracțiuni, potrivit unor surse de securitate din Alger.
Arestarea și inculparea în tribunalul militar din Blida a cinci foști
generali continuă să pună semne de întrebare, media și cafenelele din Alger fiind pline de zvonuri: reacție la un eventual puci, lovitură contra militarilor refractari la al cincilea mandat al președintelui, estomparea unor scandaluri importante în Statul Major sau la președinție sau toate la un loc?
Din această vară, în absența unor comunicări oficiale, peste 20 de generali și de generali-maior au fost înlăturați din funcții, pensionați, mutați. Înaintea acestei secerări de capete, poliția a fost cea care a plătit pentru uriașa epurare începând cu propriul șef, influentul și foarte apropiat al cercului prezidențial (prezentat chiar ca posibil succesor al șefului statului), general-maior Abdelghani Hamel care a criticat ancheta condusă de jandarmerie după capturarea celor 701 kg de cocaină.
