4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăInternaționalConfuzia, principalul motiv pentru care europenii și americanii subestimează impactul climatic

Confuzia, principalul motiv pentru care europenii și americanii subestimează impactul climatic

Noile cercetări din Europa și Statele Unite arată că o mare parte din public încă nu acceptă urgența crizei climatice și doar o minoritate consideră că va avea un impact grav asupra lor și asupra familiilor lor în următorii cincisprezece ani.
 

 

Sondajul, care a fost comandat de d | part și de Open Society European Policy Institute, face parte dintr-un nou studiu major privind conștientizarea climatului. Acesta prezintă atitudinile cu privire la existența, cauzele și impactul schimbărilor climatice în Germania, Franța, Italia, Spania, Suedia, Polonia, Republica Cehă, Marea Britanie și SUA. De asemenea, examinează atitudinea publicului față de o serie de politici pe care guvernele UE și naționale le-ar putea valorifica pentru a reduce daunele provocate de emisiile provocate de om.
 
Raportul constată că, deși o majoritate clară a respondenților europeni și americani sunt conștienți de faptul că climatul se încălzește și că este posibil să aibă efecte negative pentru omenire, există o înțelegere publică distorsionată a consensului științific atât în ​​Europa, cât și în America. Raportul susține că acest lucru a creat un decalaj între conștientizarea publicului și știința climei, lăsând publicul să subestimeze urgența crizei și să nu aprecieze amploarea acțiunii necesare.O mare majoritate a cetățenilor europeni și americani din toate cele nouă țări chestionate sunt de acord că schimbările climatice necesită un răspuns colectiv, fie pentru a atenua schimbările climatice, fie pentru a se adapta la provocările sale. Majoritățile din Spania (80%) Italia (73%), Polonia (64%), Franța (60%), Marea Britanie (58%) și SUA (57%) sunt de acord cu afirmația că „ar trebui să facem tot ce putem pentru a opri schimbările climatice. ”
 
 
Raportul constată, de asemenea, că există polarizare de-a lungul liniilor politice ale partidelor cu privire la schimbările climatice – atât în ​​Europa, cât și în SUA. Cei de stânga tind să fie mai conștienți de existența, cauzele și impactul schimbărilor climatice și sunt mai mult în favoarea acțiunii, decât oamenii de dreapta. De exemplu, în SUA, cei care se identifică drept stânga în orientarea lor politică sunt de aproape trei ori mai predispuși să aștepte un impact negativ asupra propriei vieți (49%), comparativ cu cei care se identifică ca fiind mai mult de dreapta (17%). Polarizarea este marcată și în Suedia, Franța, Italia și Marea Britanie. Singura țară în care există echilibru în întreaga orientare politică este Republica Cehă.
 
Majoritățile sunt dispuse să acționeze asupra schimbărilor climatice, dar acțiunile pe care le favorizează tind să fie mai degrabă axate pe consumatori. Majoritatea respondenților din fiecare țară spun că și-au redus deja consumul de plastic (62%), călătoriile cu avionul (61%) sau călătoria cu mașina (55%). Majoritatea spun, de asemenea, că fie au redus sau intenționează să-și reducă consumul de carne, să treacă la un furnizor de energie verde, să voteze partidul datorită programului lor de schimbări climatice sau să cumpere mai multe alimente organice și produse la nivel local.
 
În fiecare țară chestionată, oamenii sunt mai predispuși să creadă că guvernul lor național are o mare responsabilitate în abordarea schimbărilor climatice. Aceasta variază de la 77% dintre cei chestionați în Germania și Marea Britanie la 69% în SUA, 69% în Suedia și 73% în Spania. În fiecare țară a UE, respondenții au fost puțin mai susceptibili de a vedea UE ca având o responsabilitate ridicată pentru reducerea schimbărilor climatice decât guvernele naționale.
 
Sondajul constată, de asemenea, că oamenii preferă să li se ofere stimulente pentru a acționa asupra schimbărilor climatice, mai degrabă decât să facă față interdicțiilor sau taxelor pe carbon. O mică majoritate este dispusă să plătească o taxă suplimentară pentru o acțiune mai mare asupra schimbărilor climatice – în afară de Franța, Italia și Republica Cehă – dar procentul care doresc să-l plătească (o oră de salariu pe lună) este limitat la cel mult un sfert – în Spania și SUA. Creșterea taxelor la toate zborurile sau introducerea unei taxe pentru călătorii frecvenți a obținut un anumit sprijin în toate țările chestionate (între 18% și 36%, colectiv). Și asta deși politica preferată pentru combaterea emisiilor de călătorii aeriene, cu o marjă clară, a fost îmbunătățirea infrastructurii terestre pentru autobuze și trenuri.
 
 
 
Heather Grabbe, directorul Open Society European Policy Institute, a declarat:

 
„Mulți cetățeni din Europa și SUA încă nu realizează că, consensul științific privind responsabilitatea umană pentru schimbările climatice este copleșitor. Deși negarea directă este rară, există o credință falsă larg răspândită, promovată de interese personale opuse reducerii emisiilor, că oamenii de știință sunt împărțiți – dacă oamenii provoacă schimbări climatice – când, de fapt, 97% dintre oamenii de știință știu deja acest lucru.
 
Acest negativism contează pentru că duce publicul la gândul că schimbările climatice nu le vor afecta mult viața în următoarele decenii și astfel nu își dau seama cât de radical trebuie să ne schimbăm sistemul economic și obiceiurile pentru a preveni colapsul ecologic. Sondajul nostru arată că, cu cât oamenii sunt mai convinși că schimbările climatice sunt rezultatul activității umane, cu atât estimează cu mai multă precizie impactul acesteia și cu atât mai mult își doresc să acționeze. ”
 
 
Jan Eichhorn, director de cercetare al d | part și autor principal al studiului, a declarat:

 
„Publicul din Europa și SUA dorește să acționeze ca răspuns la schimbările climatice în toată demografia. Politicienii trebuie să dea dovadă de leadership în a răspunde acestei dorințe într-un mod ambițios, care sporește înțelegerea oamenilor cu privire la severitatea crizei și la impactul pe care îl au oamenii – întrucât această înțelegere nu este suficient dezvoltată până acum. Nu este suficient să te bazezi pe acțiunea individuală. Oamenii văd statul și organizațiile internaționale din UE responsabile. Oamenii sunt deschiși în principal să fie convinși să susțină o acțiune mai extinsă, dar pentru a realiza acest lucru este nevoie urgentă de lucrări suplimentare din partea actorilor politici și ai societății civile. “

 

 


 

CONSTATĂRI:

 
• O majoritate considerabilă de europeni și americani cred că schimbările climatice au loc. În toate cele nouă țări chestionate, o majoritate covârșitoare a respondenților afirmă că climatul se schimbă probabil sau definitiv – variind de la 83% în SUA la 95% în Germania.
 
• Negarea totală a schimbărilor climatice este redusă în toate țările chestionate. SUA și Suedia au cel mai mare grup de oameni care fie se îndoiesc de schimbările climatice sau sunt convinși că nu se întâmplă și, chiar și aici, reprezintă doar peste 10% din cei chestionați.
 
• Cu toate acestea, peste o treime (35%) dintre cei chestionați în cele nouă țări atribuie schimbările climatice echilibrului proceselor naturale și umane – acest sentiment fiind cel mai pronunțat în Franța (44%), Republica Cehă (39%) și SUA (38%). Opinia pluralității în rândul respondenților este că este cauzată „în principal de activitatea umană”.
 
• Un grup semnificativ de sceptici „soft” consideră, contrar consensului științific, că schimbările climatice sunt cauzate în mod egal de activitățile umane și de procesele naturale: aceste circumscripții variază de la 17% în Spania la 44% în Franța. Scepticii „hard”, care nu cred că activitatea umană este un factor care contribuie la schimbările climatice, alcătuiesc majoritatea în Franța, Polonia, Republica Cehă și SUA.
 
 
• Majoritatea consideră că schimbările climatice vor avea consecințe foarte negative asupra vieții pe pământ în Spania (65%), Germania (64%), Marea Britanie (60%), Suedia (57%), Republica Cehă (56%) și Italia (51%). Există o minoritate semnificativă de „sceptici de impact” care cred că consecințele negative vor fi depășite de cele pozitive – variind de la 17% în Republica Cehă la 34% în Franța. Există, de asemenea, un grup de mijloc care nu vede încălzirea globală ca fiind inofensivă, dar cred că consecințele negative vor fi, de asemenea, echilibrate de cele pozitive. Acest „grup mediu” variază de la 12% în Spania la 43% în Franța.
 
 
• Majoritatea oamenilor nu cred că propria lor viață va fi puternic afectată de schimbările climatice în următorii cincisprezece ani. Doar în Italia, Germania și Franța mai mult de un sfert dintre oameni consideră că viața lor va fi puternic perturbată de schimbările climatice până în 2035 dacă nu se iau măsuri suplimentare. În timp ce opinia dominantă este că vor exista unele schimbări în viața lor, o minoritate considerabilă consideră că viața lor nu se va schimba deloc ca urmare a schimbărilor climatice necontrolate – cu cel mai mare grup din Republica Cehă (26%), urmat de Suedia (19%), SUA și Polonia (18%), Germania (16%) și Marea Britanie (15%).
 
• Vârsta face diferența față de punctele de vedere asupra schimbărilor climatice, dar numai în anumite țări. În general, persoanele mai tinere tind să aștepte impactul negativ al schimbărilor climatice asupra vieții lor până în 2035 dacă nu se face nimic pentru a aborda problemele. Această tendință este deosebit de puternică în Germania; în cazul în care impactul negativ este de așteptat de 36% din vârstele de 18-34 de ani (comparativ cu 30% din 55-74 de ani), Italia; (46% din 18-34 de ani comparativ cu 33% din 55-74 de ani), Spania; (43% dintre 18-34 de ani comparativ cu 32% din 55-74 de ani) și Marea Britanie; (36% dintre 18-34 de ani comparativ cu 22% din 55-74 de ani).
 
• Impunerea unor taxe mai mari la zboruri este văzută doar ca cea mai bună opțiune de reducere a emisiilor provenite de la zboruri de către o minoritate – variind de la 18% în Spania la 30% în SUA și 36% la Marea Britanie. Interzicerea totală a zborurilor interne în țări este chiar mai puțin populară, beneficiind de cea mai mare susținere în Franța (14%) și Germania (14%). Cea mai populară politică de reducere a emisiilor cauzate de călătoriile cu avionul este îmbunătățirea rețelelor de trenuri și autobuze, care este aleasă drept cea mai bună politică de către majoritatea respondenților din Spania, Italia și Polonia.
 
• Majoritățile din majoritatea țărilor sunt dispuse să-și convingă prietenii și familia să se comporte într-un mod mai favorabil climatului – doar 11% în Italia și 18% în Spania nu fiind dispuși să facă acest lucru. Cu toate acestea, aproape 40% din oamenii din Republica Cehă, Franța, SUA și Marea Britanie nu ar lua în considerare deloc această idee.
 
• Există un sprijin larg pentru trecerea la o firmă de energie verde pentru a furniza energie casnică. Cu toate acestea, Franța și SUA au minorități mari (42% și, respectiv, 39%) care nu ar lua în considerare trecerea la energia verde. Acest lucru se compară cu doar 14% în Italia și 20% în Spania, care nu ar lua în considerare o schimbare a energiei verzi.
 
• Majoritățile din Europa sunt dispuse să-și reducă consumul de carne, dar cifrele variază foarte mult. Doar un sfert dintre oamenii din Italia și Germania nu sunt dispuși să-și reducă consumul de carne, comparativ cu 58% din oamenii din Republica Cehă, 50% din SUA și aproximativ 40% din Spania, Marea Britanie, Suedia și Polonia.

 
Autorii Studiului

 
Dr. Jan Eichhorn este director de cercetare al d | part și Senior Lecturer în politici sociale la Universitatea din Edinburgh. Folosind în principal date de sondaj la scară largă, cercetarea sa se concentrează pe angajamentul politic și atitudinile oamenilor din întreaga Europă și explorează provocările empirice ale presupunerilor microeconomice ortodoxe.
 
Dr. Luuk Molthof este Senior Research Fellow la d | part, specializat în politica germană și europeană.
 
Sascha Nicke este cercetător la d | part și responsabil pentru implicarea publică a grupului de reflecție. El are o vastă expertiză în înțelegerea modului în care identitățile cetățenilor sunt construite în raport cu discuțiile politice cu un background în istorie.
 
 
Colectarea datelor pentru sondaj a început pe 7 august și a fost finalizată pe 25 august 2020 de către furnizorul de sondaje Bilendi. În total, sondajul se bazează pe răspunsurile a 10.233 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 74 de ani. În fiecare țară au fost intervievați puțin peste 1000 (variind de la 1003 la 1043), cu excepția Germaniei, unde au fost intervievați 2058 de persoane.

 
METODOLOGIE

O notă detaliată privind metodologia sondajului utilizată poate fi găsită online la https://dpart.org/climate-crisis-messages/.
 
 
 
DESPRE D | PARTEA
 
d | part este un grup de reflecție non-profit, independent și imparțial, cu sediul în Berlin, Germania. Accentul activității sale este cercetarea și susținerea diferitelor forme de participare politică.
 
 
 
 
DESPRE OPEN SOCIETY (SOCIETATEA DESCHISĂ) INSTITUTUL EUROPEAN DE POLITICĂ
 
Institutul de politici europene pentru o societate deschisă este ramura de politici și advocacy a UE a rețelei de fundații a Open Society, cu sediul la Bruxelles. Acționează pentru a influența și a informa procesul decizional cu privire la legile, politica, finanțarea și acțiunile externe ale UE pentru a menține și promova societăți deschise în Europa și nu numai.

 

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...
Ultima oră
Pe aceeași temă