Ar fi trebuit să fie sfârșitul unei afaceri care a inflamat țara, împărțită între liberali și conservatori, în jurul legii anti-blasfemie. Pentru că a băut apă dintr-un puț presupus rezervat musulmanilor, Asia Bibi, țărancă creștină din Punjab și mamă a cinci copii, a fost condamnată la moarte, devenind din vara anului 2009, un simbol mondial al luptei contra intoleranței religioase, un simbol al apărării drepturilor minorităților religioase în Pakistan. Pentru că a răspuns femeilor care o acuzau că a murdărit apa, Asia Bibi a fost acuzată de blasfemie, act pasibil de pedeapsa capitală în Pakistan.
Aruncată în închisoare, ea a fost judecată în noiembrie 2010 și condamnată la spânzurătoare. Și-a susținut mereu nevinovăția și a făcut recurs de mai multe ori, dar a petrecut aproape 10 ani în culoarul morții. La examinarea recursului său, în octombrie, judecătorii Curții Supreme au pus la îndoială veridicitatea acuzației. În final, ea a fost „achitată de toate acuzațiile“, a anunțat judecătorul Saqib Nisar pronunțând verdictul Curții Supreme miercurea trecută, adăugând că va fi eliberată „imediat“. Decizia justiției este fermă – „Toleranța este principiul de bază al Islamului“ au tranșat magistrații care consideră că prezumpția de nevinovăție trebuie respectată până la capăt. Or, Curtea Supremă estimează că blasfemia nu a fost stabilită, pentru că nimeni nu a putut dovedi că Asia Bibi a insultat profetul Mahomed.
Dar guvernul pakistanez a cedat complet presiunilor mișcărilor islamiste radicale, după achitarea surpriză a creștinei condamnată la moarte, ea fiind astăzi constrânsă să rămână în detenție. Motivul – un acord între guvern și islamiști, care au blocat țara timp de câteva zile cu manifestații uriașe și violențe de stradă, distrugeri și atacuri contra comisariatelor de poliție. Un acord prin care guvernul a acceptat cererea islamiștilor de revizuire a deciziei Curții Supreme și blocarea ieșirii din țară a Asiei Bibi. Guvernul a fost aspru criticat pentru că a cedat în fața islamiștilor radicali și a semnat cu ei un acord privind soarta Asiei Bibi, un acord calificat „o nouă abdicare“.
La 4 noiembrie, Comisia drepturilor omului pakistaneză s-a declarat „consternată“ de „incapacitatea guvernului de a proteja statul și caracterul sacru al legii“, calificând acordul semnat cu islamiștii o „mascaradă“ după verdictul istoric al Curții. „Încă un guvern a cedat în fața extremiștilor religioși violenți care nu cred nici în democrație, nici în Constituție“, a deplâns și cotidianul Down. În 2011, puternicul guvernator al regiunii Punjab, Salman Taseer, a fost asasinat de propria gardă de corp pentru că denunțase legea anti-blasfemie și ceruse clemență pentru Asia Bibi. „Legile blasfemiei în țara noastră sunt asemenea legii junglei“.
Uragan politic și religios
În timpul procesului, islamiștii radicali au amenințat judecătorii și au promis că vor lua măsuri adecvate în cazul unui verdict favorabil. Responsabilii Tehreek-e-Labbaik Pakistan (TIP), grup religios extremist devenit partid politic care face din pedepsirea blasfemiei rațiunea sa de a fi, au avertizat că „adoratorii Profetului nu vor da înapoi de la nici un sacrificiu“. În fața acestor amenințări, premierul pakistanez Imran Khan a făcut apel, într-o alocuțiune televizată, la respectarea deciziei Curții Supreme și a cerut compatrioților „să nu cedeze celor care cer respingrea verdictului“ pentru că „o fac pentru propriul lor interes politic“ și „nu aduc serviciu Islamului“. Blasfemia este un subiect extrem de sensibil în această țară foarte conservatoare, unde Islamul este religie de stat. În capitala Islamabad a fost desfășurat un important sistem de securitate cu baraje pe străzi și 300 de ofițeri în jurul Curții Supreme.
În timp ce cazul Asiei Bibi divizează opinia publică și sunt tot mai multe apeluri pentru schimbarea legislației, soțul și una din fiice se află la Londra unde, potrivit presei, ar fi cerut azil în SUA, în Canada și în Marea Britanie pentru întreaga familie. Numai că deocamdată, ea nu poate părăsi Pakistanul. Asia Bibi este menținută în detenție, iar avocatul ei a fugit din țară după amenințări cu moartea.
