Coreea de Nord s-a numărat printre primele ţări care şi-au închis graniţele cu China, cel mai important partener comercial şi furnizor de ajutor.
Au fost suspendate legăturile aeriene şi feroviare, au fost interzise vizitele turistice şi a fost impusă o perioadă de carantină de 30 de zile persoanelor suspectate că ar fi purtătoare ale virusului.
Autorităţile de la Phenian au dat asigurări că monitorizează situaţia. Cotidianul oficial Rodong Sinmun a reafirmat acest lucru vineri: ”Din fericire, infecţia cu noul coronavirus nu a pătruns încă în ţara noastră”.
Însă, dacă acest lucru s-ar întâmpla, ţara ar fi ameninţată de un haos sanitar, potrivit experţilor. Coreea de Nord, supusă mai multor sancţiuni economice internaţionale din cauza programelor sale de arme nucleare şi rachete balistice, dispune de o infrastructură sanitară fragilă.
Spitalele suferă din cauza aprovizionării neregulate cu apă şi energie electrică şi de penuria cronică a medicamentelor.
”În cazul unei declanşări a bolii, sistemul nord-coreean va fi neputincios”, a apreciat un fost medic nord-coreean, Choi Jung-hun, care a vizitat Coreea de Sud în 2012. ”Va scăpa de sub control”, a subliniat el.
Potrivit Oficiului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Coreei de Nord îi lipsesc ”medicamente esenţiale”, materiale pentru laboratoare, ”echipamente medicale, terapeutice şi de diagnostic şi consumabile pentru intervenţii sanitare critice şi urgente”.
Potrivit indicelui global al securităţii sanitare din 2019, compilat de un centru de cercetare al Universităţii Johns-Hopkins, Coreea de Nord s-a clasat pe poziţia 193 din 195 de ţări, devansând doar Somalia şi Guineea Ecuatorială.
Phenianul a recurs şi în trecut la metoda izolării la nivel naţional în faţa ameninţărilor sanitare. Ţara a interzis vizitele turistice timp de peste patru luni începând din octombrie 2014 pentru a se proteja de virusul Ebola, deşi nu au fost detectate cazuri în Asia.
De asemenea, s-a luat măsura suspendării tuturor călătoriilor timp de şase luni în timpul epidemiei de Sindrom Acut Respirator Sever (SARS), care a ucis aproape 650 de persoane în China continentală şi Hong Kong, în 2002-2003.
Choi, care este în prezent profesor la un institut de cercetare din Coreea de Sud, a relatat că în timpul unei epidemii de rujeolă din 2006, el a fost detaşat în trenuri care se deplasau între portul nord-coreean Chongjin şi capitala Phenian cu misiunea de a detecta persoanele care prezentau febră.
“Punctul crucial este apărarea regimului de la Phenian”, a explicat el pentru AFP, subliniind că frica de virus l-a determinat pe liderul Kim Jong Un să nu aibă apariţii publice timp de peste trei săptămâni.
Media naţionale au relatat pe larg în ultimele săptămâni despre măsurile contra virusului, descrise drept lupta pentru ”supravieţuirea naţională”.
Au fost prezentaţi responsabili care purtau măşti în timp ce se pregăteau pentru reuniuni de urgenţă, dar şi lucrători care dezinfectau locurile publice.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu a contrazis afirmaţia Phenianului potrivit căreia nu există niciun caz de contaminare pe teritoriul Coreei de Nord.
“Momentan, nu există semnale sau indicii că avem de-a face cu boala Covid-19 acolo”, a declarat jurnaliştilor Michael Ryan, directorul departamentului de urgenţe sanitare al OMS. Covid-19 este numele bolii provocată de noul coronavirus.
Cu toate acestea, în presa din Coreea de Sud au apărut informaţii potrivit cărora epidemia s-ar fi răspândit în această ţară izolată. Thae Yong Ho, fost număr doi al ambasadei Coreii de Nord în Marea Britanie, care a fugit în 2016 în Coreea de Sud, a declarat că se îndoieşte de fiabilitatea informaţiilor OMS.
Potrivit acestuia, organizaţiile internaţionale prezente în această ţară nu sunt în măsură să stabilească faptele în mod independent.
“Singura informaţie pe care o poate obţine biroul OMS din Phenian este informaţia unilaterală din partea regimului”, a apreciat el, citat de AFP.
Cu toate acestea, Kee Park, lector la Harvard Medical School, care a participat la 18 misiuni sanitare în Coreea de Nord, a subliniat că autorităţile au implementat ”o strategie de prevenţie maximă”.
“Aceste măsuri reflectă evaluarea realistă a guvernului faţă de fragilitatea sistemului său sanitar”, a spus el.
