Preşedintele american a aprobat, la cererea republicanilor, declasificarea unei note redactate de controversatul preşedinte republican al Comisiei pentru Servicii Secrete din Camera Reprezentanţilor, Devin Nunes, împotriva avizului membrilor democraţi din comisia sa.
El a alcătuit nota plecând de la informaţii secrete asupra procedurii FBI de punere sub ascultare a consilierului lui Trump, Carter Page, cu concursul Departamentului Justiţiei.
Page, fost bancher şi lobbyist prorus, a admis toamna trecută că a ascuns FBI-ului contactele sale repetate din 2016 cu intermediarii Kremlinului.
Acest „memo“, document de trei pagini şi jumătate, prezentat de susţinătorii lui Trump ca fiind „aur în lingouri“, arată un alt unghi
de abordare a dosarului Rusia-Trump, unul în care anchetatorii își declară poziția împotriva celui anchetat, anulând obiectivitatea investigației.
Opozanţii îl consideră o manipulare în regulă, documentul rezumând războiul de tranşee care animă Washingtonul de câteva luni.
Pe urmele Watergate
În discursul său asupra stării naţiunii, preşedintele Trump a confirmat că intenţionează să profite de cea mai slabă oportunitate pentru torpilarea FBI-ului. O confirmare fără surprize că liderul Casei Albe şi susţinătorii săi fac tot posibilul pentru blocarea anchetei condusă de procurorul special Robert Mueller asupra unei înţelegeri între echipa de campanie a miliardarului republican şi Kremlin, cu scopul influenţării alegerilor.
Decizia preşedintelui american este echivalentă cu o declaraţie de război. Pe Twitter, el a acuzat că „cei mai înalţi responsabili şi anchetatori ai FBI şi ai ministerului Justiţiei au politizat procesul investigaţiei în favoarea democraţilor şi contra republicanilor“. Acuzaţia este extraordinară din partea unui preşedinte al SUA, tradiţional preocupat de păstrarea imaginii celor doi piloni ai instituţiilor americane. Dar Trump este decis să demonstreze că elemente din sânul puterii judiciare vor să-i submineze preşedinţia prin ancheta asupra unei eventuale înţelegeri între campania sa şi Rusia, condusă iniţial de FBI şi preluată anul trecut de procurorul special Mueller. Democraţii din Senat şi Camera Reprezentanţilor au declarat că „o astfel de acţiune este o tentativă de blocare a justiţiei“. Demiterea şefilor celor două instituţii şi a procurorului Mueller „ar putea crea o criză constituţională fără precedent după «Masacrul de sâmbătă» seara“. Acest „masacru“ este numele dat deciziei preşedintelui Richard Nixon de a demite în 1973 procurorul special în scandalul Watergate, care a condus la demisia ministrului Justiţiei şi a adjunctului său.
Republicanii cer pur şi simplu stoparea anchetei lui Mueller, bazându-se pe „nota Nunes“. Nu toți republicanii au fost de acord cu publicarea notei. „Atacurile recente contra FBI şi a Ministerului Justiţiei nu servesc nici unui interes american – nici celui al partidului, nici celui al preşedintelui. Doar interesului lui Putin“, a declarat senatorul John McCain.
