Niciunul dintre răniţi nu a fost atins grav, a precizat luni seara pentru AFP un purtător de cuvântal Siguranţei Naţionale, Walid Ben Hkima, subliniind că mulţi au fost spitalizaţi o scurtă perioadă de timp.
”Este o tragedie”, a declarat preşedintele tunisian Béji Caïd Essebsi de la Berlin. ”Noi am crezut că am eradicat terorismul”, a continuat el, însă ”terorismul este în continuare prezent în inima capitalei”.
Femeia kamikaze s-a detonat luni, ”în apropiere de maşini de poliţie”, pe bulevardul Habib Bourguiba, principala arteră din centrul capitalei, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, Sofiène Zaag.
Această femeie, în vârstă de 30 de ani, nu era considerată ”extremistă” de serviciile de securitate, a anunţat ministerul într-un comunicat, fără să facă alte precizări în legătură cu identitatea acesteia.
La faţa locului, o jurnalistă AFP a putut să vadă corpul fără viaţă al femeii kamikaze, lungit pe spate, purtând un văl şi ochelari negri pe frunte. Potrivit Ministerului de Interne, ea a decedat pe loc. Cadavrul purta semnele exploziei, mai ales pe partea stângă.
Potrivit unor surse din cadrul poliţiei, femeia kamikaze pare că nu purta o ”centură de explozivi”, ci ”mai degrabă o bombă artizanală”.
Rapid, trupe suplimentare de poliţie au sosit la faţa locului, iar sectorul a fost izolat. Cel puţin două persoane au fost arestate, între care una în condiţii violente, a constatat jurnalista AFP.
Într-o atmosferă haotică, numeroase cafenele şi magazine de pe această stradă emblematică a capitalei au fost închise, potrivit aceleiaşi surse.
Centrul oraşului era pustiu luni seara.
”ATAC LAŞ”
Grupul parlamentar al partidului islamist Ennahdha i-a îndemnat, pe Twitter, pe toţi tunisienii ”să se unească, pentru a face faţă terorismului”.
Atentatul are loc în contextul în care scena politică tunisiană este destabilizată de lupte pentru putere, în interiorul partidului prezidenţial Nidaa Tounès, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale şi legislative.
”Acest eveniment ne aminteşte că avem alte probleme în Tunisia”, a subliniat preşedintele Essebsi, deplângând această atmosferă degradată.
Bulevardul Bourguiba este una dintre cele mai frecventate artere ale capitalei şi, cu puţin înainte de explozie, un grup de persoane manifesta în semn de protest faţă de moartea unui tânăr, în vârstă de 19 ani, în ciocniri cu agenţi vamali, săptămâna trecută.
Nimeni nu a fost ucis, însă acest atentat a aruncat din nou capitala tunisiană cu mai mulţi ani în urmă.
Este vorba despre primul atentat care zguduie Tunisul de la 24 noiembrie 2015, când un atac sinucigaş, comis de asemenea în plin centru, a vizat un autobuz al gărzii prezidenţiale, omorând 12 agenţi. El a fost revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI).
În acelaşi an, 60 de persoane – dintre care 59 erau turişti – au fost ucise în alte atentate vizând Muzeul Bardo, la Tunis, la 18 martie, iar apoi o plajă şi un hotel de lângă Sousse, la 26 iunie. Aceste două atacuri au fost revendicate tot de SI.
În martie 2016, zeci de jihadişti veniţi din Libia au încercat, fără succes, să cucerească posturi ale forţelor de securitate în regiunea Ben Guerdane (sud), în apropiere de frontiera libiană, omorând 20 de persoane.
MIŞCARE JIHADISTĂ
Acest val de atentate, după apariţia unei mişcări jihadiste incluzând Si, dar şi Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI), au dăunat puternic turismului, un sector vital al economiei tunisiene.
El a contribuit la fragilizarea procesului democratic născut de revoluţia din 2011 contra regimului lui Zine el Abidine Ben Ali.
Din primăvara lui 2016, autorităţile tunisiene s-au felicitat de o revenire la calm, în pofida faptului că persistă incidente sângeroase, mai ales în regiuni muntoase din nord-vest, ascunzătoarea unor jihadişti. În iulie, şase membri ai forţelor de ordine au fost ucişi într-un atac revendicat de AQMI.
În perioada de acalmie, industria turistică a crescut, în sezoanele din 2017 şi 2018, iar creşterea economică s-a consolidat.
Însă starea de urgenţă care acordă puteri excepţionale forţelor de ordine rămâne în vigoare pe întregul teritoriu al ţării, după atentatul din noiembrie 2015. Ea a fost prelungită cu o lună, pe 5 octombrie.
