După enormul efort bugetar realizat în ultimele luni, ”vom trebui să reducem datoria publică, vom trebui să reducem deficitul public şi vom trebui aşadar să creştem încasările fiscale ale statului”, a spus Sanchez într-un interviu acordat postului LaSexta.
”O reformă fiscală este inevitabilă”, a insistat premierul socialist spaniol, argumentând că în prezent încasările la bugetul statului spaniol raportate la PIB sunt mult inferioare mediei europene, cu şapte procente din PIB mai puţin.
”Dorim să avem un stat providenţial robust şi vom face acest lucru prin justiţie fiscală”, ceea ce ”înseamnă creşterea impozitelor pentru marile corporaţii şi nu pentru întreprinderile mici şi mijlocii”, a subliniat Sanchez, fără a da alte detalii. Dar el a ţinut să adauge că în Spania ”marile multinaţionale plătesc rate efective (de impozitare) sub 10%, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinzătorii independenţi plătesc mult mai mult”.
Premierul spaniol a precizat că doreşte de asemenea să grăbească instituirea unor taxe de mediu.
În ceea ce priveşte impozitul pe venit, Pedro Sanchez a amintit că programul său electoral prevedea posibilitatea ”ca tranşele cele mai ridicate să poată fi crescute”.
Întrebat despre o eventuală creştere a TVA-ului (cota actuală standard este de 21%, cea redusă, de 10%, şi cea foarte redusă, de 4% n.red), cerută mai ales de Banca Spaniei, el s-a limitat să răspundă că ”cel mai important este justiţia fiscală”.
Pe de altă parte, şeful executivului spaniol a promis că vor fi alocate 9 miliarde de euro pentru consolidarea sistemului de sănătate publică, pus la grea încercare de pandemie.
Declaraţiile sale survin în timp ce liderii statelor UE încearcă să ajungă la un acord asupra planului de relansare economică post-pandemie propus de Comisia Europeană, bazat în special pe un fond de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro al căror beneficiare ar urma să fie mai ales Italia şi Spania, ţările cele mai afectate de efectele economice ale COVID-19.
Dar acest plan a fost primit cu rezerve de statele UE adepte ale politicilor fiscale şi bugetare mai riguroase (Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia), nemulţumite mai ales de raportul prea mare între subvenţii şi împrumuturi, propunerea Comisiei prevăzând 500 de miliarde de euro subvenţii şi numai 250 de miliarde împrumuturi.
Una dintre principalele chestiuni pe care trebuie să o tranşeze liderii europeni este dacă vor fi impuse condiţii ţărilor beneficiare ale acestor fonduri, în special reforme bugetare, alte reforme evocate fiind cele legate de agenda UE privind mediul.
”Suntem conştienţi că vom trebui să facem o întreagă serie de reforme, multe dintre ele fiind deja demarate”, a asigurat săptămâna trecută ministrul spaniol de externe, Arancha Gonzalez Laya.
