Guvernul francez deja a anunțat măsuri de tăiere a contribuției pentru munca depusă, pentru a face Parisul mai atractiv pentru sectorul bancar după Brexit.
Macron, un fost bancher specializat în sectorul investițiilor, a insistat pentru flexibilitatea reglementărilor în domeniul muncii, a tăiat taxele pe sănătate și a promis o tăiere a taxelor pe afaceri până în 2022.
Expatriații UE care se vor stabili în Franța vor putea opta să nu contribuie la schema de pensionare, care acum percepe la nivel de stat 2,3 din salariul angajaților.
Summitului bancherilor, la Versailles
Premierul Edouard Philippe a promis investitorilor încă 1000 de locuri în plus în școlile bilingve în regiunea Parisului începând cu luna septembrie, iar alte trei școli vor fi construite până în 2021.
Franța va fi de asemenea gata să medieze disputele privind contractele financiare guvernate de legea britanică începând cu luna martie, prin intermediul Curții Comerciale de la Paris, care a înființat o nouă secțiune pentru drept internațional, prin Curtea de Apel de la Paris și prin Paris Europlace, un grup de lobby financiar.
„Centrul financiar de la Paris are acum posibilitatea să ureze un bunvenit puternic companiilor și investitorilor internaționali și de a-și întări poziția de lider în Europa post-Brexit”, a declarat Gerard Mestrallet, liderul grupului Paris Europlace.
Anunțul a fost făcut cu ocazia summitului bancherilor, la Versailles, la care participă peste 140 de executivi, incluzând reprezentanți ai puternicelor bănci Goldman Sachs și JP Morgan.
Macron a participat la dineu, unde a anunțat o proaspătă investiție a Japoniei, de 300 milioane euro pentru o reprezentanță Toyota în nordul Franței.
Fără favoruri pentru Marea Britanie
În cursul unei întrevederi la Londra, cu premierul Theresa May, președintele francez a respins ideea unui acord financiar bilateral cu Marea Britanie, precizând că aceasta nu va fi autorizată să acceadă la pieţele Uniunii Europene, inclusiv la serviciile financiare ale blocului comunitar.
Bruxellesul a insistat întotdeauna că Marea Britanie nu va fi autorizată să opereze în sectoarele financiare, unde negociatorul David Davis încearcă să obțină o înțelegere pentru a nu pierde imensa putere datorată centrului financiar de la Londra. Marea Britanie nu a renunțat la aceste negocieri, iar Theresa May speră că Marea Britanie post-Brexit va avea un „parteneriat special” cu UE.
Companiile care acționează în centrul financiar de la Londra sunt îngrijorate de noile bariere comerciale, în special de pierderea drepturilor de „paşaport” care le permite să opereze în întreaga Uniune Europeană de la sediul lor din Londra. Emmanuel Macron insită, în acord cu UE, ca serviciile financiare să nu fie incluse în acordul comercial Marea Britanie –UE după Brexit, iar în același timp oferă circumstanțe promițătoarea pentru desfășurarea comodă a activităților din domeniul financiar la Paris.
Dacă Marea Britanie vrea acces la serviciile financiare după Brexit, aceasta va trebui să plătească contribuiţii la buget şi să accepe jurisdicţia europeană.
