„Dorinţa noastră este clară: Europa trebuie îşi asume autonomia strategică şi să îşi consolideze solidaritatea în materie de apărare”, a declarat Macron în cursul unei conferinţe de presă cu omologul său finlandez Sauli Niinistö.
Pentru asta, el a propus să fie luată în considerare „o solidaritate întărită cvasi-automată, ceea ce ar face ca între statele membre care vor fi de acord cu această reformă să putem avea o adevărată solidaritate de intervenţie dacă un stat este atacat”.
Acest lucru ar necesita „refondarea” tratatelor europene, în special articolul 47.2 din Tratatul de la Lisabona care vizează asistenţa reciprocă între state, pe care Franţa l-a declanşat pentru prima dată după atentatele comise la Paris pe 13 septembrie 2015.
Această reformă ar permite UE să aibă „un fel de Articol 5 consolidat”, a precizat preşedintele, făcând aluzie la dispoziţia NATO care stipulează că „un atac armat” asupra unei ţări membre este „considerat ca un atac îndreptat asupra tuturor părţilor”, declanşând astfel un plan de salvare a statului vizat.
Emmanuel Macron a spus că acest „progres” nu este contrar NATO, care „rămâne o alianţă importantă şi strategică”. „Însă avem nevoie de o solidaritate consolidată” între statele europene, a precizat el.
UE încearcă să se adapteze noului context geopolitic legat de dorinţa preşedintelui Donald Trump de a reduce implicarea SUA în apărarea Europei.
Un Fond european pentru apărare ar urma să fie creat în 2019 pentru a dezvolta capacităţile militare ale statelor membre şi pentru a promova independenţa strategică a UE. În paralel, Parisul a iniţiat cu opt parteneri un grup european de intervenţie destinat a fi capabil să desfăşoare rapid o operaţiune militară, o evacuare într-o ţară în război sau oferirea unei asistenţe în caz de catastrofă.
Măsuri pentru „întărirea iniţiativelor de apărare comună” vor fi propuse „în lunile următoare”, a precizat anturajul lui Macron.
