Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Era europeană a „pașapoartelor și vizelor de aur“ se apropie de final?

Era europeană a „pașapoartelor și vizelor de aur“ se apropie de final?

Comisia Europeană a publicat primul său raport asupra practicilor unor state europene care își comercializează cetățenia sau dreptul la rezidență.

Gabriela Anghel 0 comentarii

O practică de care profită în special crima organizată, precizează Bruxelles-ul.

 

Comisia de la Bruxelles este criticată pentru că nu a interzis practicile abuzive ce permit familiilor bogate din China, Rusia și alte țări noneuropene să cumpere dreptul de a trăi în UE. Pentru prima oară în acest raport, Bruxelles-ul avertizează că aceste practici prezintă „un risc pentru securitatea UE, permițând unor membri noneuropeni din crima organizată să se infiltreze pe teritoriul european“.

În ochii Comisiei Europene, pașapoartele sau vizele de vânzare sunt „cai troieni“ pentru mafioții ruși ori chinezi. Riscul este ca un criminal căutat de o țară să scape de sub controlul justiției prin procurarea unui pașaport european, ceea ce complică procedurile de extrădare. Sau când se folosește de noua sa naționalitate pentru a spăla bani furați din țara sa de origine. O bancă va fi mult mai puțin reticentă să deschidă un cont unui cetățean european decât deținătorului unui pașaport al unei țări recunoscute pentru nivelul ridicat al corupției.

După afacerea Skripal, Londra a decis revizuirea a peste 700 de vize „de aur“ acordate oligarhilor ruși în cadrul programului special din acest domeniu. În 2014, în Portugalia, Miguel Macedo, atunci ministru de Interne, a trebuit să demisioneze după ce a fost acuzat că a acordat vize de aur unor cetățeni brazilieni suspectați de afaceri de corupție. După calculele ONG-urilor Global Witness și Transparency International, circa 100.000 de persoane bogate, majoritatea ruși și chinezi, au cumpărat cetățenie europeană în ultimii zece ani – un comerț bănos care aduce circa 25 miliarde euro în investiții directe în țările implicate.

Candidații au plătit minimum 10.000 euro și chiar peste 5 milioane euro pentru a deveni cetățeni europeni sau pentru dreptul de a circula liber în spațiul Schengen ca rezidenți.

Comisia Europeană a constatat că trei țări – Cipru, Malta și Bulgaria – vând direct pașapoarte, în timp ce alte 17 țări, printre care Franța și Marea Britanie, oferă posibilitatea achiziției vizelor de rezident ce permit locuirea în țara respectivă timp de 4 până la 10 ani.

Apoi, odată trecut acest pas, este suficient să faci demersuri și să plătești pentru a obține documentele oficiale. În Cipru trebuie să investești minimum 2 milioane de euro și să deții un bun imobiliar, în timp ce în Malta candidatul la cetățenie trebuie să plătească 650.000 euro într-un fond național de investiții și o contribuție de 150.000 euro în economia locală și să achiziționeze o casă sau un apartament. În țări precum Franța, Republica Cehă sau Olanda, aspirantul la o viză de rezident trebuie să contribuie la crearea unui anumit număr de locuri de muncă.

 

O Europă vulnerabilă

Teoretic, criminalii nu pot beneficia de această facilitate, dar procedurile de control lasă uneori de dorit – precizează raportul Comisiei Europene, subliniind că programele concepute pentru încurajarea investirii unor sume de bani în schimbul dreptului la rezidență sau la cetățenie constituie un pericol pentru securitatea continentului, expus astfel corupției, crimei organizate, spălării banilor, evaziunii fiscale.

Sophie Veld, membru în Parlamentul European și vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne, a declarat că UE a reacționat lent la aceste abuzuri și a precizat că este nevoie de interzicerea acestor sisteme, care sunt folosite de membrii crimei organizate ale căror antecedente sunt adesea verificate sumar.

„Vizele și pașapoartele Golden sunt în esență sisteme de corupție și de spălare de bani facilitate de stat“. Iar Sven Giegold, eurodeputatul din grupul Verzilor, a declarat că „propunerea Comisiei este neconvingătoare și nu a fost prezentată decât la insistența Parlamentului European“. Dar Naomi Hirst, de la Global Witness, apreciază că „vântul se abate asupra industriei vizelor de aur, UE recunoscând riscurile inacceptabile pe care acestea le creează pentru securitate“. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jurova, care a comandat raportul, a declarat că acțiunea UE va avea o „putere preventivă“ și va constitui un avertisment pentru statele membre.  

 

Încălzirea Arcticii modifică arhitectura securității în regiune

În Arctica, topirea ghețarilor deschide căi strategice de navigație, intensifică tensiunile geopolitice și prezența militară, au declarat delegații la conferința „Arctic Frontiers“, cel mai mare for de discuții privind Cercul Polar.

Criza climatică sporește prezența militară în Arctica, au declarat diplomați și analiști, în timp ce puterile regionale încearcă securizarea frontierelor nordice, întărite până acum de ghețari de talia unui continent. Participanții la conferință au dezbătut o serie de probleme, inclusiv redeschiderea vechilor baze din epoca Războiului Rece. Experții avertizează că Arctica se încălzește de două ori mai rapid decât restul planetei, iar topirea ghețarilor oferă acces la aceste teritorii.

„La ora actuală, constatăm o creștere a activității militare“, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Universitatea Royal Holloway din Londra, referindu-se la arhitectura securității arctice. Alți experți au arătat că oceanul altădată înghețat este acum amestecat cu apele Atlanticului, mai calde și mai saline. Pentru prima oară, vara trecută, nava-portcontainer Maersk a navigat pe ruta maritimă din nordul Asiei în Europa.

„Ne îndreptăm spre o nouă Arctică – incertă, cu ramificații pentru natură și pentru politică“. În 2035, Arctica va fi liberă de ghețuri în perioada verii, ceea ce va permite navelor să traverseze Polul Nord și e posibil să asistăm la confruntări pentru controlul căilor navigabile. Interesul companiilor crește, iar aceste zone îndepărtate devin centre geopolitice „fierbinți“, întreprinderile energetice vizând explorarea zăcămintelor petroliere și gaziere.

Localitatea Tromso, unde a avut loc conferința, era altădată un mic port din nordul Norvegiei. Astăzi este un oraș turistic și o poartă de intrare spre Marele Nord, bogat în minerale.  Rusia a redeschis și a întărit bazele sale din Peninsula Kola din perioada Războiului Rece, iar Norvegia își sporește prezența militară în Arctica. În octombrie 2018, NATO a organizat „Trident Juncture“, cu participarea a 40.000 de soldați, exercițiul militar cel mai important din Norvegia din ultimii zece ani.

O lună mai târziu, Marea Britanie a anunțat o nouă strategie de apărare pentru Arctica și a promis deplasarea a 800 de militari în Norvegia și a patru avioane de luptă în Islanda. SUA au decis suplimentarea contingentului de pușcași marini în regiune și au amenințat că vor trimite nave de război pentru supravegherea căilor navigabile din Arctica.

Comentarii

loading...