Recep Tayyip Erdogan s-a aflat săptămâna trecută la Atena într-o vizită prezentată drept istorică – prima a unui şef de stat turc în ultimii 65 de ani. Cu această ocazie, a criticat din nou Tratatul de la Lausanne din 1923, care reglementează frontierele în Europa și în Orientul Mijlociu, repetând că acesta va trebui „revizuit în beneficiul reciproc“. Asemenea lui Vladimir Putin, şi Erdogan are revendicări teritoriale, vrea rescrierea istoriei statului său şi critică acest tratat care precizează frontierele actuale ale Turciei după primul război mondial.
Vizita în Grecia, care presupunea încălzirea relaţiilor dintre cele două ţări vecine, a fost acompaniată de mai multe subiecte de fricţiune – dezacorduri teritoriale, cooperarea energetică, problema migratorie, dosarul reunificării Ciprului şi problema resortisanţilor turci (dintre care unii ofiţeri ai armatei) veniţi să ceară azil în Grecia.
După decenii de raporturi agitate, care au degenerat în confruntări în 1996, Atena şi Ankara au antamat o „dezgheţare“ în 1999 datorită ajutorului pe care Grecia l-a acordat Turciei după un seism care a devastat Istanbulul. Destinderea a favorizat o creştere a schimburilor comerciale, situaţie ilustrată prin această vizită de două zile în Grecia, în care Erdogan este însoţit de 100 de miniştri şi oameni de afaceri. Grecia şi Turcia continuă să se înfrunte asupra unor importante dezacorduri, începând cu problema patrimoniului bizantin în Turcia, situaţia minorităţii musulmane în nordul Greciei sau decupajul teritorial în Marea Egee. În ajunul vizitei, Erdogan a revenit asupra acestui decupaj deja contestat în trecut. Recent, tensiunile s-au făcut din nou simțite în privința rolului frontalier al Greciei în criza refugiaţilor, în negocierile ratate pentru reunificarea Ciprului şi, aşa cum declară autorităţile de la Atena, în violările repetate ale spaţiului aerian şi naval grec în Marea Egee.
Vânarea militarilor refugiaţi în Grecia
Erdogan a avut joi o întrevedere cu preşedintele grec, Prokopis Pavlopoulos, înainte de a merge la Palatul Maximou pentru discuţii cu premierul Alexis Tsipras. Acesta a ales să abordeze problema care inflamează Grecia în ultimele luni: tensiunile din Marea Egee. Liderul turc a propus actualizarea Tratatului de la Lausanne. Tsipras a refuzat, pentru că acest act reglementează frontierele dintre Grecia şi Turcia după 1923. Problema deschisă de Erdogan a exacerbat fricţiunile. În plus, el a repetat că doreşte extrădarea celor opt militari turci care au fugit în Grecia cu elicopterul, evitând arestarea după lovitura de stat eşuată. Justiţia tranşează problema – a replicat Tsipras, subliniind că „în Grecia, stat de drept şi membru al UE, separarea puterilor este absolută. Poziţiile şi rolurile Executivului şi ale judiciarului sunt distincte“. Erdogan, ale cărui relaţii cu Europa şi SUA sunt tensionate din cauza represiunii crescânde a instituţiilor democratice, a făcut puţine călătorii în Vest după tentativa eşuată de lovitură de stat de anul trecut şi este din ce în ce mai izolat. Vizita a fost urmărită de Washington şi de capitalele europene, diplomaţii dorind să vadă dacă Erdogan foloseşte Atena pentru a anunța o altă abordare faţă de Vest sau alege să exploateze vizita abordând un ton mai conciliant.
Sistem draconic de securitate
Atena a organizat o operaţiune de securitate gigantică pentru paza preşedintelui turc. În afara celor 200 de gărzi de corp, poliţia elenă a deplasat 2.800 de ofiţeri pentru a participa la paza liderului turc. Au fost mobilizate unităţi ale forţelor speciale de elită, precum și experți în neutralizarea bombelor și au fost amplasaţi lunetişti pe clădirile situate în zonele pe unde urma să treacă alaiul prezidenţial. În ajun, la Atena au fost arestaţi nouă cetăţeni turci, acuzaţi că ar aparține unui grup marxist militant care a revendicat responsabilitatea unor atentate în Turcia.
