Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Erdogan schimbă geostrategia Turciei

Erdogan schimbă geostrategia Turciei

Provocarea lansată NATO de către Turcia prin instalarea de rachete ruse S-400 este fără precedent – incompatibile cu sistemul de apărare al Alianței atlantice și punând în pericol coeziunea NATO, Ankara se expune însă sancțiunilor Congresului SUA.

Gabriela Anghel 0 comentarii

Responsabilii securității americane sunt favorabili impunerii de sancțiuni severe Turciei pentru achiziționarea sistemului rus de rachete sol-aer Almaz-Antey S-400 și în timp ce Rusia a livrat Ankarei primele rachete, Donald Trump pregătește sancțiuni severe care ar putea devasta economia turcă, déjà fragilă

Analiștii estimează că președintele turc, Recep Tayyip Erdogan face jocul președintelui Vladimir Putin, care se folosește de aceste rachete și de dosarul turc pentru a înfige un cui în divizările din cadrul NATO. Achiziționarea de către Turcia de rachete antiaeriene S-400  fabricate de Rusia, incompatibile cu echipamentele armatelor statelor membre ale NATO, organizație în care statul turc este membru, a generat avertismente din partea Washingtonului și a Alianței atlantice și îngrijorare în rândul aliaților. SUA au anunțat că acordă Turciei răgaz până la 31 iulie pentru a renunța la achiziția rachetelor rusești pe care le consideră  incompatibile cu noile  avioane invizibile F-35 pe care Ankara vrea să le cumpere de la americani. Dar Turcia a anunțat că livrarea rachetelor S-400 a început. Pilon estic al Alianței atlantice din 1952, Turcia și-a uimit aliații semnând în septembrie 2017 un contract de 2,3 miliarde dolari cu Rusia pentru furnizarea de rachete antiaeriene S-400.Pentagonul are temeri că sistemul S-400, dotat cu un radar puternic, ar putea descifra secretele tehnologice ale avioanelor sale militare de ultimă generație.

Livrarea are loc la aproape trei ani după puciul ratat în cursul căruia ofițeri turci au încercat înlăturarea președintelui Erdogan. Data nu a fost aleasă la întâmplare de partea rusă, dornică să amintească faptul că Vladimir Putin a fost primul care l-a susținut pe președintele turc în timpul acelei tentative de lovitură de stat, contrar aliaților tradiționali ai acestuia. De partea turcă, achiziționarea rachetelor rusești este prezentată ca o declarație de independență. Potrivit lui Erdogan, care pozează în lider global, capabil să țină piept marilor puteri,  „Lumea este mai mare decât cinci state”, aluzie la membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Dornic să-și lase amprenta în istorie, el a ales schimbarea axei securitare și a politicii externe a Turciei, estimând că Statele Unite nu mai sunt partener indispendsabil. Ducând țara  în brațele Rusiei, liderul turc vrea să demonstreze că nu va mai fi aliatul docil al occidentalilor. Rupe astfel cu linia tradițională a unei Turcii orientată spre Occident, cu sistemul său de securitate, cu valorile și piețele sale financiare.

 

NATO,  „preocupată”

În NATO, sub un calm aparent, există numeroase semne de întrebare legate de gestionarea unui dosar care privește a doua armată a Alianței ca număr de efective și asupra deciziei lui Erdogan de a afirma independența față de SUA și de NATO. În teorie, Washington este „obligat” să reacționeze ferm, estimează un diplomat european, „pentru a evita ca datele strategice să cadă în mâna rușilor, pentru a lansa un avertisment sever lui Erdogan, pentru a pune în gardă alte țări care ar fi tentate să  cumpere material rusesc”.

În absența unui mecanism de sancțiuni în cadrul NATO, SUA ar putea lua măsuri de retorsiune contra Ankarei. Potrivit experților, NATO dorește limitarea afacerii la o chestiune de relații bilaterale între Washington și Ankara dar livrarea Turciei de către Rusia a primei tranșe de rachete S-400 agravează dificultățile deja existente în sânul Alianței alantice  generate de  problemele siriană și kurdă, sau de lovitura de stat eșuată din 2016, care a înlăturat toți interlocutorii obișnuiți ai liderilor NATO. Secretarul general al Alianței atlantice, Jens Stoltenberg, dornic să mențină un canal de dialog cu președintele Erdogan, joacă de multă vreme cartea prudenței dar marja sa de manevră este redusă – Tratatul fondator al organizației nu prevede nici un mecanism de sancțiuni contra unui membru și în NATO nu există  reglementări de ordin interior care ar putea permite astfel de sancțiuni. Ca atare,  din partea SUA ar putea veni eventuale măsuri de retorsiune.

Comentarii

loading...