Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a găsit o modalitate de a ocoli interzicerea, în mai multe state membre ale UE, a adunărilor electorale ale diasporei turce din Europa. El a ținut un discurs la Sarajevo, în cadrul unei ample adunări organizate de ONG-uri.
Aflat oficial în vizită de lucru în acest vechi oraș otoman, în realitate Erdogan a făcut deplasarea pentru a participa la adunarea organizată de Uniunea Democraților Turci din Europa (EUDT), asociație europeană legată de partidul conservator AKP (al lui Erdogan), la putere în Turcia.
O vizită devansată cu o lună pentru a se potrivi cu agenda electorală, votul diasporei turce fiind important la alegerile legislative anticipate din Turcia, din iunie.
Liderul de la Ankara s-a adresat celor circa 20.000 de turci veniți din toată Europa la Sarajevo. Anunțată de presa turcă la începutul lunii mai, prezența lui Erdogan la cea mai mare adunare a diasporei turce de pe continent nu a fost confirmată de autoritățile bosniace decât târziu, jenate de posibilitatea interpretării acestei vizite.
Alija Izetbegovici, președintele guvernului tripartit al Bosniei și apropiat al șefului statului turc, a fost singurul lider prezent la adunare.
„Geopolitica emoțiilor”
Practic, acest eveniment a divizat clasa politică și opinia publică în Bosnia-Herțegovina, țară unde echilibrul etnico-religios rămâne fragil, la peste două decenii după războiul din 1992-1995.
„Prin prezența la Sarajevo, Erdogan a mizat pe «geopolitica emoțiilor», cele ale bosniacilor față de Turcia (care i-a guvernat cinci secole) și cele ale Turciei față de Bosnia otomană“, declara Edina Becirevici, profesor asociat la Universitatea din Sarajevo, citată de Free Europe.
Ziaristul Zlatko Dizdarevici arăta în cotidianul „Jutarnji List“: „După ce a pus capăt războiului în Siria, Turcia s-a întors spre Balcani, regiune unde trăiesc numeroși musulmani a căror identitate istorică își are sursa în Imperiul Otoman. Turcia tratează în continuare această țară ca pe o mică provincie docilă, la marginea imperiului său, și o folosește pentru a sfida Europa“.
Șefii de stat și de guvern din țările membre UE au reiterat intensificarea cooperării cu cele șase țări din Balcanii Occidentali în cadrul recentului summit de la Sofia, unde au fost prezenți și liderii din Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia și Kosovo.
Deși Bruxelles-ul și-a exprimat voința de a integra țările din Balcanii Occidentali, numeroasele tensiuni și divergențe care domină regiunea – și care vor trebui soluționate – duc perspectiva aderării lor la UE undeva după 2025.
Spre Vest, prin Bosnia
Acțiunile Bruxelles-ului au loc în contextul crizei migratorii și de securitate cu care se confruntă Uniunea, dar și al creșterii influenței în regiune a Turciei, Rusiei și Chinei, toate așteptând să joace un rol major și să conteste preponderența economică a Uniunii Europene.
Bosnia, aleasă de Erdogan pentru a se adresa diasporei turce din Europa, este noua țară de trecere spre Vestul european pentru migranții sosiți prin Turcia. De la declanșarea crizei migratorii în Balcanii de Vest, în 2014, rutele folosite pentru a ajunge în țările Europei Occidentale au fost adesea schimbate, ca urmare a eforturilor mai mult sau mai puțin importante depuse de țările de tranzit de a nu accepta violarea propriilor frontiere. Deși ruta migratorie din Balcanii de Vest a încetat să mai fie o axă majoră a migrației spre Europa, Italia preluând această poziție, Bosnia a rămas țara de tranzit pentru câteva mii sau zeci de mii de migranți, estimându-se ca numărul acestora să crească.
