19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInternaționalEXCLUSIV Europa din estul Mării Negre. Georgia, țară cu trupe rusești pe...

EXCLUSIV Europa din estul Mării Negre. Georgia, țară cu trupe rusești pe teritoriul ei, vrea să intre în NATO și în UE

Acum câteva zile, la summit-ul NATO de la Bruxelles, Alianța Atlantică a cerut Rusiei, în mod explicit, să îşi retragă trupele staționate ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei.

Situația acestor trei țări este diferită, dar pe toate le unește istoria comună, în care au fost simple provincii ale URSS.

În România, cea mai puțin cunoscută dintre ele este Georgia, deși ea este vecinul nostru de pe țărmul estic al Mării Negre. Cu avionul, la un zbor fără escală, între București și Tbilisi sunt circa 2.300 de kilometri – mai puțin decât între București și Paris.

Dar Georgia are frontieră terestră comună cu Rusia, iar cele mai cunoscute două regiuni ale Georgiei, totalizând 20 la sută din suprafața țării, au devenit Osetia de Sud și Abhazia, după ce ele au fost ocupate de trupele regimului de la Kremlin.

Pentru a încerca să explice această situație, președintele Georgiei, Giorgi Margvelashvili, a avut o întâlnire, la Tbilisi, cu un grup restrâns de jurnaliști din Uniunea Europeană, printre care s-a numărat și reprezentantul ziarului „România liberă“.

„Încă din 2008, la summit-ul de la București, s-a decis ca Georgia să fie primită în NATO. Suntem total pregătiți pentru asta. Și vom fi curând membri în Uniunea Europeană“, ne asigură Giorgi Margvelashvili, președintele Georgiei – o țară pierdută undeva între Rusia și Turcia.

 

Modelul german

Dar cu trupe de ocupație rusești pe teritoriul ei, ar putea fi primită Georgia în NATO? Președintele Margvelashvili se declară optimist: „A intrat în NATO Germania, când trupele rusești ocupau jumătate din țară, nu doar câteva sate din munți, cum e, acum, cazul Georgiei“.

Așa se vede situația din capitala țării, Tbilisi. Pentru că, în nord, în Valea Tskhinvali, trupele lui Putin păzesc frontiera ilegală dintre Georgia și Osetia de Sud, pe motiv că această provincie are populație rusofonă și și-a declarat unilateral independența. Statele NATO și guvernul de la Tbilisi nu recunosc această graniță, dar practic ea are regim de frontieră și este aproape imposibil de trecut. Singura excepție permisă de trupele lui Putin se face pentru locuitorii din zonă, care prezintă acte de identitate georgiene și motivează că merg să-și viziteze rudele sau se duc la vreo înmormântare.

În satul „de frontieră“ Odzisi, aflat sub control georgian, patrulează polițiști ai guvernului de la Tbilisi, care, însă, se tem să fie fotografiați. Poate din cauză că, așa cum susțin reprezentanți ai societății civile georgiene, în zona de demarcație au loc frecvent incidente soldate cu focuri de armă sau cu răpiri de persoane. Acestea dispar în nord, în zona controlată de ruși, iar uneori nu se mai întorc niciodată acasă.

Chiar în anul 2018, un militar georgian ar fi fost răpit de FSB. O reprezentantă a societății civile ne-a dezvăluit că militarul a fost torturat și ucis, iar trupul său mutilat a fost înapoiat camarazilor și familiei, care doreau să-l îngroape creștinește, abia peste o lună…

 

Sute de militari ruși în Osetia de Sud

De la ultimul punct controlat de georgieni la Odzisi până la cea mai apropiată bază militară rusească este circa un kilometru.

„Avem ofițeri ai serviciilor secrete rusești care trăiesc în satele ocupate. Avem împotriva noastră armata rusă, serviciile lor de informații, propaganda“, recunoaște președintele Georgiei.

Baza militară rusă de la Odzisi  (Foto: Mihai Diac)

Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene (EUMM) din Georgia, care supraveghează zona de demarcație, confirmă această situație. Potrivit observatorilor UE, „circa 600 – 800 de militari ruși, nu știm exact, ar fi staționați permanent în Osetia de Sud. Plus cei care vin la exerciții militare, inclusiv cu armament greu. În zona asta sunt trei baze rusești, cea pe care o vedeți e construită în 2011 și are circa 50 de militari“.

Presa de la Tbilisi relatează frecvent despre incidentele din zona ocupată de ruși. „Iar au mutat rușii frontiera“, povestește, cu ochii în lacrimi, o fostă jurnalistă de televiziune. Incidentul fusese anterior relatat, într-o postare pe internet, de un militar georgian. Concret, rușii împing periodic, spre sud, linia de demarcație pe care patrulează, care s-a deplasat astfel, în ultimii zece ani, cu câteva sute de metri.

 

Nici guvernul de la Tbilisi n-ar dori ca granița să fie stabilă

Misiunea de monitorizare a UE a început în anul 2008, dar membrii acesteia, dacă sunt întrebați despre asemenea incidente, răspund evaziv: „Granița nu prea e stabilă pentru că nici guvernul de la Tbilisi n-are interes s-o facă stabilă, pentru că nu o recunoaște. Iar rușii susțin că se iau după hărțile din timpul URSS. Aici e o regiune foarte izolată și foarte săracă a Georgiei. Iar în zona ocupată de ruși, cei mai mulți bani vin de la Moscova“.

Observatori UE pe linia de demarcație cu Osetia de Sud  (Foto: Mihai Diac)

Cu alte cuvinte, populația locală este dependentă de banii rusești, iar ocupația militară ar deveni, cel puțin pentru etnicii ruși, nu doar suportabilă, ci și benefică.

„Conflictul înghețat“ din Georgia nu poate fi așadar rezolvat de guvernul de la Tibilisi, iar regimul Putin are tot interesul să-și mențină trupele în zonă. De cealaltă parte, NATO are o poziție fermă, însă doar la nivelul discursului politic.

Astfel, pe 12 iulie, la ultimul summit de la Bruxelles, în declarația comună NATO – Georgia, aliații „reiterează decizia luată la summitul de la București din 2008 că Georgia va deveni membră NATO“. Cu toate acestea, liderii NATO denumesc Georgia doar „țară aspirantă“ și precizează că relația actuală NATO – Georgia are elemente necesare doar pentru o „eventuală aderare“.

Pe de altă parte, la 16 iulie, miniștrii de Externe din țările UE au discutat din nou despre relația cu cele șase state din Parteneriatul Estic, între care se numără și cele trei state care au încheiat acorduri de asociere cu UE – Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe, aceste discuții s-au purtat, la Bruxelles, „în vederea accelerării asocierii politice și integrării economice a acestor state cu Uniunea Europeană“. Dar nu s-a făcut referire la primirea lor, ca noi membri, în UE.

Așadar, ca și în cazul Transnistriei, situația din Georgia nu este încă tranșată, nici în relația cu NATO nici cu Uniunea Europeană. Decizia finală nu se va lua probabil nici la Bruxelles și poate nici la Washington. Poate se va lua la Moscova.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Zeci de angajați ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor fi disponibilizați de luni

Circa 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni,...

Tarifele polițelor de asigurare obligatorie rămân plafonate până la 30 iunie 2024

Executivul a aprobat actul normativ promovat de Ministerul Finanțelor și elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care prelungește cu trei luni perioada de...

Copilul tău și-a pierdut pofta de mâncare? Iată ce trebuie să faci!

Lipsa de apetit la copii reprezintă o problemă comună, care adesea îngrijorează părinții. Este esențială o abordare atentă și informată pentru a identifica cauzele...
Ultima oră
Pe aceeași temă