Cu 11 zile înaintea datei la care Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană, Brexit-ul s-a transformat luni, 18 martie, în criză politică deschisă. În timp ce premierul Theresa May încearcă cu disperare să organizeze un alt vot în Parlament, al treilea, destinat să aprobe acordul pe care l-a negociat cu UE, speakerul (președintele) Camerei Comunelor, John Bercow, a declarat că nu va autoriza un nou vot pentru un text identic, făcând referire la o jurisprudență parlamentară datând din 1604. Intervenția-surpriză a lui Bercow înseamnă că May va trebui să meargă joi la summitul european de la Bruxelles cu o cerere de prelungire a articolului 50, ceea ce ar putea însemna că Marea Britanie va trebui să cheltuiască peste 100 milioane lire sterline pentru participarea la alegerile pentru Parlamentul European.
Confruntarea dintre Executiv și Parlament complică o situație deja absurdă pentru că, dacă un al treilea vot avea loc, soarta Regatului Unit față de Europa ar fi depins de jocul unui partid extremist nord-irlandez, DUP (partidul unionist democrat), într-o partidă de poker lansată de Theresa May. Premierul britanic nu mai controlează cu adevărat nici propriul guvern, nici partidul conservator. Dacă DUP, partizanul unui Brexit dur și până în prezent ostil acordului cu UE, pe care îl consideră prea conciliant, își schimba avizul, ar antrena și deputații conservatori reticenți. Luni seară, la Downing Street 10, miniștrii erau blocați într-o dezbatere asupra modului de ocolire a deciziei lui Bercow pentru a putea proceda la un alt vot săptămâna viitoare. Adepții acordului lui May erau furioși, unul dintre miniștri declarând că este vorba de o „criză constituțională” și a sugerat că guvernul trebuie să ia o măsură radicală constând din închiderea rapidă a sesiunii parlamentare și începerea unei sesiuni noi, deși nu este o opțiune ușoară.
„Salt în necunoscut“
În timp ce furtuna politică ia amploare, sute de bănci și alte instituții financiare din City au deplasat sau pregătesc transferarea pe continent a activelor și a salariaților în vederea unui Brexit fără acord și mii de miliarde de euro au fost deja delocalizate spre restul Europei. Un Brexit fără acord rămâne un salt în necunoscut, chiar dacă sunt luate măsuri pentru încercarea organizării haosului care va urma. În absența acordului, la 29 martie la miezul nopții (ora Bruxelles-
ului) Marea Britanie va deveni o a treia țară, pierzând accesul la piața internă, la peste 700 de acorduri europene și la multe alte avantaje. Bruxelles-ul repetă că Europa celor 27 va rezista mai bine decât Marea Britanie, dar există temeri privind un mare șoc – economic, politic, social. Blocaje uriașe în traficul rutier, în porturi, avioane blocate la sol, expatriați europeni în panică – și lista este foarte mare.
Băncile au decis plecarea din Marea Britanie, independent de votul Parlamentului pentru amânarea Brexit-ului. Circa 400 de bancheri ai J.P. Morgan sunt pregătiți pentru transferuri de ultim minut spre centre financiare rivale, în special Frankfurt, Luxemburg și Dublin. Banca prevede reafectarea personalului „cât mai târziu posibil” pentru evitarea oricărei perturbări inutile. Aceleași preocupări și la Goldman Sachs și alte câteva sute de bănci aflate pe teritoriul
britanic. Banca americană de investiții are circa 6.000 de angajați în Marea Britanie și 150 dintre ei s-au transferat în alte birouri din UE. J.P. Morgan, cu 16.000 de angajați în regatul britanic, își mută birourile la Paris, Madrid și Milano și a deschis deja birouri la Dublin. În ultimii trei ani societățile de servicii financiare au investit mult timp și resurse în pregătirea tuturor scenariilor posibile. Ultimul raport asupra Brexit-ului estimează că Londra este pe punctul să piardă 7.000 de angajați în favoarea UE, în timp ce aproape 2.000 de locuri de muncă în sistemul financiar-bancar vor fi create pe continent și în Irlanda după Brexit. Iar cifrele publicate la începutul săptămânii de grupul New Financial asupra piețelor financiare au dezvăluit că societățile din domeniu vor transfera din Marea Britanie active și fonduri de peste 900 miliarde lire sterline spre UE în cadrul planului legat de Brexit.
