Guvernul lui Duterte susţine că în jur de 6.600 de persoane au fost ucise de poliţie în schimburi de focuri cu traficanţi de droguri prezumaţi, după alegerea lui Duterte în 2016 pe o platformă care promitea combaterea criminalităţii. Activiştii susţin că bilanţul morţilor este de cel puţin 27.000. O rezoluţie propusă de Islanda a fost adoptată la Geneva cu votul favorabil a 18 ţări şi cu 14 voturi împotrivă, printre care China, şi 15 abţineri, inclusiv Japonia.
‘Am propus un text echilibrat cu o cerinţă foarte modestă – pur şi simplu i-am cerut Înaltului Comisar să pregătească un raport pentru discuţie până în iunie anul viitor’, a declarat ambasadorul Islandei, Harald Aspelund, în cadrul forumului. Islanda s-a alăturat Consiliului drepturilor omului anul trecut, după ce SUA s-au retras. Delegaţia filipineză a făcut lobby împotriva rezoluţiei, care le cere autorităţilor naţionale să prevină execuţiile extrajudiciare şi Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului Michelle Bachelet să prezinte un raport cu concluziile ei în termen de un an. Ambasadorul Filipine, Evan Garcia, a luat cuvântul din nou în cadrul Consiliului după vot şi a dat citire unei declaraţii din partea Ministerului de Externe de la Manila.
‘Tentaţia este puternică de a renunţa la toate astea, cu bine meritatul dispreţ pentru minoritatea de ţări care au cel mai prost statut moral pentru a ridica problemele lor false spre discreditarea Consiliului drepturilor omului. Dar Filipine rămâne fidelă cauzei drepturilor omului’, a spus el. ‘Vom continua să cooperăm cu Consiliul pentru a avansa un mandat nobil pentru respectarea, protejarea şi îndeplinirea drepturilor omului şi salvarea lui de la o utilizare nepotrivită’, a mai spus Garcia. Duterte, întrebat la Manila dacă va permite accesul oficialilor ONU din domeniul drepturilor pentru a efectua investigaţii în ţară, a răspuns: ‘Să-şi declare obiectivele şi le vom analiza’.
