Politicianul s-a distins prin gestionarea eficientă a relaţiilor cu Washingtonul şi Moscova, relatează AFP.
Secţiile de votare au fost deschise la ora 09:00 (07:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00, însă preşedintele în exerciţiu Sauli Niinisto a votat în avans, la fel ca peste 36% din cei 3,5 milioane de alegători.
Niinisto, care se prezintă la alegeri ca independent, este creditat cu 51%-63% din intenţiile de vot, potrivit sondajelor de opinie, cu mult înaintea contracandidatului său, ecologistul Pekka Haavisto, creditat cu 13-14% din intenţiile de vot.
Dacă niciunul dintre candidaţi nu va obţine 50% din sufragii, un al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 11 februarie.
Sauli Niinisto este preşedintele finlandez cel mai popular după Urho Kekkonen (1956-1981) şi îl devansează pe mareşalul Mannerheim, erou al războiului contra Uniunii Sovietice al cărui loc în memoria colectivă a finlandezilor este comparabil cu cel al generalului De Gaulle în Franţa.
Niinisto şi-a exercitat din plin atribuţiile funcţiei sale pentru a-şi cultiva relaţiile cu Rusia. Strategia sa nu a împiedicat însă Finlanda, fost teritoriu al Rusiei imperiale (1809-1917), să se apropie de SUA şi de NATO.
”Unul dintre principalele obiective ale politicii externe şi de securitate ale Finlandei este acela de a evita să fie implicată într-un conflict armat”, explica Sauli Niinisto la jumătatea acestei luni, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la crearea forţelor armate finlandeze.
Născut în august 1948 la Salo (sud-vest) într-o familie de muncitori, Sauli Niinisto a devenit avocat înainte de a intra în politică din partea partidului conservator Coaliţia Naţională.
Ministru al justiţiei în 1995-1996, el a asigurat ulterior portofoliul finanţelor (1996-2003) şi şi-a ajutat ţara să depăşească recesiunea de la finalul anilor ’90, înainte de a adera la zona euro. Între 2007 şi 2011, Niinisto a fost preşedinte al parlamentului finlandez.
