Partidul de centru liberal al președintelui francez Emmanuel Macron, La République En Marche, nu a reușit să facă față candidaților de cursă lungă oferiți de partidele tradiționale, care au jucat deseori un rol important la nivel local în combaterea crizei coronavirusului. Ascensiunea și succesul verzilor ridică, de asemenea, întrebări cu privire la credibilitatea planurilor lui Macron de a pivota pe o agendă socială și de mediu pentru restul mandatului său. După cel de-al doilea tur al alegerilor locale – organizat la trei luni după primul, din cauza coronavirusului – patru sunt concluziile impuse de rezultatele înregistrate la ora numărării voturilor:
1. Orașele mari merg pe mâna ecologiștilor
Verzii au avut cea mai bună noapte electorală, cucerind unele dintre cele mai mari orașe ale Franței, redute administrative deținute anterior de socialiști și conservatori, cum ar fi Lyonul, care a fost condus timp de un deceniu de fostul ministru de Interne al lui Macron, Gérard Collomb, și Marsilia, cunoscut bastion conservator. Ecologiștii s-au dovedit, de asemenea, un aliat decisiv pentru candidații socialiști din mai multe orașe importante.
2. Succesul în alegeri al premierului Philippe complică planurile de remaniere ale lui Macron
La République en Marche a fost sancționat de electorat cu ocazia scrutinului, nereușind să își dezvolte rădăcini pentru susținere în plan local, după ce partidul s-a constituit prin transformarea unei mișcări al cărei unic scop a fost acela de a-l propulsa pe Macron la președinție. Cea mai mare victorie a partidului lui Macron este, de asemenea, probabil și una dintre cele mai mari dureri de cap ale președintelui. Edouard Philippe a fost reales în funcția de primar al orașului Le Havre, obținând aproximativ 59% din voturi, conform estimărilor, votul de încredere complicând calculele lui Macron de a-și înlocui premierul printr-o remaniere guvernamentală.
3. Nou record negativ în privința participării la vot
Prezența la urne extrem de scăzută a atins un nou nivel record, 41%, menit a evidenția criza democratică cu care se confruntă Franța, nemulțumirea largă a publicului față de politicieni și de reprezentarea lor actuală, dar și lipsa de susținere publică față de planurilor de reformă ale guvernului.
4. Dreapta staționează în Franța, stânga câștigă pe mâna progresiștilor
Conservatorii republicani și-au păstrat o mare parte din fiefuri, ceea ce poate fi considerat un reviriment după rezultatele nefaste înregistrate la alegerile europene de anul trecut, dar au și pierdut orașe mari pe care le-au condus zeci de ani, precum Marsilia și Bordeaux. Politicienii de extremă dreaptă ai partidului Reuniunea Națională au câștigat Perpignan, cel mai mare oraș pe care l-au cucerit din anii 90, dar nu a reușit să câștige și orașe mai mici, din nordul și sud-estul Franței. În tot acest context, la Paris, primarul socialist Anne Hidalgo, și-a reconfirmat mandatul cu un procent confortabil, 48% din voturi, mulțumită tocmai unei alianțe cu verzii progresiști.
