“Franţa va ajunge pe Lună odată cu China”, s-a felicitat Jean-Yves Le Gall, preşedintele CNES, care a semnat această scrisoare de intenţie cu Zhang Jianhua, vice-administratorul agenţiei spaţiale chineze (CNSA), la Palatul Elysee, în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Xi Jinping. După părerea oficialului francez, noul contract reprezintă “un acord istoric”.
“Vom îmbarca o cantitate de 15 kilograme de experimente la bordul viitoarei misiuni Chang’e-6, care va pleca într-o misiune de recoltare a unor eşantioane lunare în 2023-2024”, a precizat pentru AFP directorul CNES – Centrul Naţional de Studii Spaţiale din Franţa.
“Vom trimite în spaţiu o cameră foto-video, un analizator, vom realiza analize chimice ale mineralelor lunare”, a detaliat el.
“Franţa va face ştiinţă pe Lună şi nu am mai făcut niciodată acest lucru până acum. Este vorba cu adevărat despre o mare premieră”, a adăugat directorul CNES.
China desfăşoară un program lunar foarte ambiţios. Această ţară a reuşit o premieră mondială la începutul lunii ianuarie, când un vehicul spaţial al său, Chang’e-4, a reuşit să se plaseze cu succes pe faţa nevăzută a Lunii.
Misiunea Chang’e-5 are scopul de a colecta eşantioane lunare şi de a le aduce apoi pe Terra. Misiunea Chang’e-6 va fi la rândul ei o misiune ce vizează aducerea pe Pământ a unor mostre prelevate de pe Lună.
“Încă o dată, confirmăm prin acest acord că Franţa este ţara din lume care deţine cele mai multe cooperări spaţiale cu China”, a declarat Jean-Yves Le Gall.
Acordul semnat de CNES şi CNSA (China National Space Administration) prevede şi consolidarea cooperării celor două ţări în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice.
Cele două agenţii au început să organizeze viitoarea lor misiune comună de monitorizare a Terrei, axată pe salinitatea oceanelor şi umiditatea solurilor, au precizat reprezentanţii CNES într-un comunicat.
În octombrie 2018, China a lansat un satelit oceanografic, CFOSat, construit în colaborare cu Franţa, pentru a observa interacţiunile dintre atmosferă şi ocean, dintre vânturi şi valuri. Datele obţinute de CFOSat vor deveni disponibile pentru comunitatea ştiinţifică internaţională în mai 2019, a precizat CNES.
China şi Franţa pregătesc şi o misiune în domeniul astronomiei, SVOM, ce vizează detectarea exploziilor de raze gamma, fenomenele care generează cele mai mari cantităţi de energie în Univers. Lansarea acestei misiuni este prevăzută pentru 2021.
Alte colaborări în curs: modulul orbital chinez Tiangong-2 transportă în spaţiu începând din 2016 dispozitivul francez Cardiospace 2, ce permite monitorizarea sistemelelor cardiovasculare ale astronauţilor aflaţi în stare de imponderabilitate.
Trimiterea în spaţiu a unui astronaut francez în cadrul unei misiuni chineze “face de asemenea parte dintre lucrurile care sunt discutate” între cele două ţări, a precizat Jean-Yves Le Gall. “Este clar că faptul de a avea o colaborare cu China care se amplifică va facilita lucrurile la momentul potrivit”, a adăugat el. Astronautul francez Thomas Pesquet a învăţat deja limba chineză, la fel ca alţi astronauţi europeni.
