În Siria sunt 2.000 de militari americani, iar decizia bruscă a președintelui Trump din decembrie de a-i aduce acasă a trimis o undă de șoc în toată regiunea, iscând un val de critici din partea unora dintre generalii și consilierii pentru securitate națională. Decizia a antrenat demisia secretarului Apărării, James Mattis, și a trimisului special al Departamentului de Stat în coaliția anti-ISIS. De asemenea, a provocat acuzații grave că SUA își abandonează aliații kurzi din Siria, în timp ce Turcia amenință că va lansa un atac iminent asupra acestora, considerându-i teroriști. Iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a declarat decepționat că țara sa este lăsată singură în fața Iranului. Retragerea este profitabilă pentru președintele sirian, Bashar al-Assad, și susținătorii săi internaționali, Rusia și Iranul, care sunt pregătiți să se desfășoare în regiune pentru a umple golul lăsat de SUA.
Evocând securitatea operațională, colonelul Sean Ryan, purtător de cuvânt al Forței operaționale interarme mixte, a confirmat că procesul retragerii deliberate din Siria a început, dar a refuzat să dea detalii privind calendarul sau mișcările specifice.
Aflat în turneu în Orientul Mijlociu, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a profitat de etapa din Cairo pentru a anunța un „real nou start“ în relațiile dintre Washington și aliații săi arabi. Oficialul american a dorit să asigure Orientul Mijlociu că SUA nu vor abandona regiunea și a jurat că vor expulza din Siria și ultima cizmă iraniană. În context, a făcut apel la o uniune între principalele țări sunnite și Israel față de Iran.
Turcia este iritată după vizita de săptămâna trecută a lui John Bolton, consilierul prezidențial pentru securitate națională, care a precizat că retragerea din Siria va fi lentă și a cerut Ankarei asigurări privind securitatea combatanților kurzi. Președintele Erdogan a reacționat anunțând că este deja pregătită operațiunea de intrare în Siria contra kurzilor, iar ministrul de Externe, Mevlut Cavusoglu, a precizat la televiziune că Turcia va lansa ofensiva împotriva forțelor kurde siriene indiferent dacă SUA se vor retrage sau nu din Siria.
Scenarii posibile
Retragerea americană din Siria reprezintă o turnură cu repercusiuni asupra evoluției unui conflict complex, în care sunt implicați mulți actori regionali și internaționali. Media israeliană a evidențiat mizele și consecințele previzibile pentru principalele forțe angajate în acest război sângeros:
Turcia – Decizia americană lasă loc liber ambițiilor Ankarei, foarte influentă în nordul sirian. Deja armata turcă a masat importante forțe la frontieră și a deplasat zeci de tancuri și blindate în nordul Siriei, în apropiere de Minbej, experții estimând că acest oraș ar putea fi ținta unei ofensive apropiate.
Israel – Forțele militare ale SUA nu aveau o prezență masivă, dar au reușit să mențină armatele Teheranului la frontiera dintre Irak și Siria. Analiștii consideră Israelul drept unul dintre marii perdanți ai dezangajării americane, care lasă cale liberă Iranului și partenerilor săi pentru a-și dezvolta capacitățile militare în Siria.
Kurzii – Pentru a contracara o operațiune turcă, forțele kurde ar putea negocia o revenire a regimului Assad în teritoriile lor. Damascul și aliații, Rusia și Iranul, vor profita de o posibilă „explozie“ a regiunilor kurde și va avea loc o împărțire a teritoriilor între turci și armata siriană. Iranul nu va mai avea obstacole pentru a stabili un coridor terestru ce i-ar permite să ajungă la Mediterana prin Irak, Siria și Liban. Rusia își va consacra rolul strategic inconturnabil în conflictul sirian în plan militar, diplomatic. ISIS nu-și va regăsi suflul, iar jihadiștii din Idleb, ultimul mare bastion rebel din nord-vestul sirian, unde Turcia este influentă, ar putea să-și vadă fieful amenințat de jocurile alianțelor între marile puteri. Potrivit unor experți, Rusia ar lăsa Turcia să zdrobească kurzii YPG și, în schimb, armata siriană ar putea avansa în Idleb.
