12.2 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăInternaționalG7 Decizie istorică : Impozitarea multinaționalelor stabilită

G7 Decizie istorică : Impozitarea multinaționalelor stabilită

Economiile avansate ale G7 au agreat ceea ce au numit un „acord istoric” privind impozitarea multinaționalelor, în încercarea de a crea un impuls de neoprit pentru un acord global.

 Un comunicat emis sâmbătă a arătat că SUA, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Canada au găsit suficiente compromisuri atât pentru a opri companiile să transfere profiturile către jurisdicții cu impozite mici, cât și pentru a se asigura că cele mai mari multinaționale plătesc mai multe taxe acolo unde își desfășoară activitatea.

 Acordul a fost salutat de miniștrii de finanțe și marchează un pas semnificativ înainte în negocierile care au început în 2013.

 Rishi Sunak, cancelarul Marii Britanii, a salutat acordul în calitate de președinte al grupului în acest an. „Eu și omologii mei din domeniul finanțelor am ajuns la un acord istoric privind reforma fiscală globală care impune celor mai mari giganți multinaționali din domeniul tehnologiei să își plătească partea echitabilă din impozite în Marea Britanie”, a spus el.

 Prioritatea Regatului Unit în cadrul discuțiilor a fost strângerea de venituri mai mari de la companii precum Apple, Google și Facebook.

 Entuziasmul lui Sunak a fost împărtășit de alți miniștri de finanțe din G7.

 Janet Yellen, secretarul trezoreriei SUA, a declarat că acordul este un „angajament semnificativ, fără precedent” față de impozitul pe profit global minim de cel puțin 15%, care va crește semnificativ veniturile din impozitul pe profit în SUA. Acordul „ar asigura echitatea pentru clasa de mijloc și pentru oamenii muncii din SUA și din întreaga lume”, a spus ea.

Olaf Scholz, ministrul german de finanțe, a declarat că acordul este „o veste foarte bună pentru justiția și solidaritatea fiscală și o veste proastă pentru paradisurile fiscale din întreaga lume”.

 Bruno Le Maire, omologul său francez, a declarat că țările G7 „s-au ridicat la nivelul acestei provocări istorice”, spunând că acordul a pregătit calea unui acord global la G20 de la Veneția în iulie.

 Primul ministru al Italiei, Mario Draghi, l-a numit „un pas istoric către o societate mai echitabilă și mai echitabilă pentru cetățenii noștri”.

Detaliile primei părți a acordului, o concesie semnificativă din partea SUA, a administrației Biden, a arătat clar că „cele mai mari companii globale” cu marje de profit de cel puțin 10% ar trebui, în viitor, să aloce 20% din profiturile globale către țările în care își realizează vânzările.

 Dacă s-ar implementa, acest lucru ar răsturna un secol de impozitare internațională a companiilor, în care profiturile sunt impozitate numai acolo unde companiile au o prezență fizică.

 Această parte a acordului va necesita un acord global la sfârșitul acestui an.

 În schimbul acestei concesii, SUA a obținut acordul din partea restului G7 pentru ca fiecare țară să impună o rată minimă a impozitului pe profit global de cel puțin 15%.

 Acest lucru va reduce stimulentul pentru companiile mari de a declara profituri în paradisuri fiscale sau jurisdicții cu impozite reduse, cum ar fi Irlanda, deoarece țara în care își are sediul compania va putea să completeze plățile impozitului pe profit la nivelul minim efectiv global.

 Se așteaptă ca SUA să fie cel mai mare beneficiar al acestui al doilea pilon al tranzacției.

 Vineri seara s-a discutat dacă acordul va stabili minimul global la 15% sau „cel puțin” 15%, Franța, printre altele, solicită rata potențial mai mare în încercarea de a colecta mai multe venituri din cea mai mare companii.

 Una dintre cele mai controversate probleme a fost cererea SUA ca Franța, Marea Britanie și Italia să renunțe la noile impozite digitale în schimbul câștigării drepturilor de impozitare în acest acord. Janet Yellen, secretarul trezoreriei SUA, dorise ca acest lucru să fie imediat, în timp ce țările europene au insistat că vor aboli aceste taxe odată ce orice acord global va fi sigilat și ratificat.

 Comunicatul a arătat că această parte a înțelegerii era încă obligatorie cu angajamente specifice. „Vom asigura o coordonare adecvată între aplicarea noilor reguli fiscale internaționale și eliminarea tuturor impozitelor pe servicii digitale și a altor măsuri similare relevante pentru toate companiile”, a spus acesta.

Standardul de raportare este „Task Force on Climate-related Financial Divulgations”

 Comunicatul G7 a afirmat, de asemenea, că miniștrii de finanțe au sprijinit trecerea către divulgări financiare obligatorii legate de climă pentru companii.

 Aceștia au spus că au sprijinit dezvoltarea unui standard de raportare consistent bazat pe ”Task Force on Climate-related Financial Divulgations”- un cadru de raportare care va deveni obligatoriu pentru unele companii britanice anul viitor.

 Vineri, președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a menționat că TCFD, care a fost condus de fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, a fost „o inițiativă din sectorul privat în principal, cu observare voluntară”.

 Ea a îndemnat factorii de decizie să stabilească reguli clare cu privire la companiile care ar trebui să dezvăluie riscurile lor legate de climă și cum.

 Miniștrii de finanțe ai G7 s-au angajat, de asemenea, să își mărească contribuțiile la finanțarea schimbărilor climatice până în 2025, deși nu au specificat cu cât.

 Națiunile dezvoltate s-au angajat să mobilizeze anual 100 de miliarde de dolari până în 2025 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față schimbărilor climatice, dar obiectivul rămâne neîndeplinit.

Google, Amazon și Facebook au spus cu toții că au salutat mișcarea G7. „Vrem ca procesul internațional de reformă fiscală să aibă succes și să recunoaștem acest lucru ar putea însemna că Facebook plătește mai multe taxe și în diferite locuri”, a declarat Nick Clegg, vicepreședinte pentru afaceri globale la Facebook.

 

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Cum se va desfășura prima competiție de frumusețe pentru AI din lume

Cu un singur click, lumea reală și cea virtuală se întâlnesc într-o competiție revoluționară de frumusețe. Primul concurs de frumusețe artificială din lume și-a...

CSM a respins suspendarea judecătoarei Ancuța Popoviciu din funcție

Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) a respins suspendarea Ancuței Popoviciu din funcţie, asa cum ceruse Inspecția Judiciară, potrivit europafm.ro. Săptămâna trecută, chiar judecătoarea ceruse să se...

Ocolul Bucureștiului în 30 de zile

Coaliția PSD-PSD a făcut un ocol de treizeci de zile pentru a ajunge de unde a plecat. “Și mă ocoli...” – vorba bancului. Dar...
Ultima oră
Pe aceeași temă