În opinia oficialului german, relația tot mai încordată dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii reprezintă o oportunitate istorică pentru ca Europa să își redefinească rolul său geopolitic și financiar și să devină o „contrapondere” atunci când SUA încalcă anumite limite.
Tensiunile dintre cele două blocuri de putere, după cum remarcă și Heiko Mass, nu sunt de azi, de ieri. Însă, cu adevărat nouă în toată abordarea propusă de ministrul de Externe german este propunerea de creare a unei alternative europene la sistemul financiar de tranzacții interbancare (SWIFT) bazat pe dolar. Potrivit analistului economic Jim Rickards, a exclude o țară din SWIFT este „ca și cum i-ai tăia oxigenul”, de unde și importanța economică vitală a unui astfel de sistem. Între timp, au apărut și alte informații care sugerează că la Paris și la Berlin se lucrează deja la acest proiect financiar cu implicații serioase asupra hegemoniei financiare americane.
Mărul discordiei, Iranul
Motivul imediat al acestei mișcări îl reprezintă sancțiunile americane îndreptate împotriva Iranului, dar neagreate de Germania.
În realitate, această strategie trebuie urmărită într-un context financiar și politic mai amplu în care se duce un război global prea puțin văzut pentru eliminarea dolarului ca mijloc de desfășurare a tranzacțiilor internaționale.
Din acest punct de vedere, este semnificativ că blocurile de putere estice (China și Rusia) și-au pus deja la punct propriile sisteme financiare independente de SWIFT și de controlul american, tocmai pentru a evita consecințele neplăcute ale unor sancțiuni prezente și viitoare.
Rusia mizează pe aur
Mai mult, Rusia și-a redus, în ultimele patru luni, deținerile de obligațiuni americane cu 84%, dar mai important este că a devenit principalul deținător mondial de aur ca rezervă oficială. În acest moment, Rusia are aproximativ 2.000 de tone de aur, de trei ori mai mult decât avea în urmă cu 10 ani, ceea ce îi conferă destulă liniște și stabilitate în ceea ce privește penalitățile financiare de peste ocean. Concret, Rusia poate plăti acum direct cu aur sau prin vânzări de aur, evitând astfel înghețarea activelor sale de către SUA. În această perspectivă ar trebui privită și declarația de săptămâna trecută a ministrului adjunct de Externe rus, Serghei Ryabkov, care afirma că „a sosit vremea să trecem de la vorbe la fapte, să ne debarasăm de dolar ca mijloc de desfășurare a tranzacțiilor și să căutăm alternative”.
SPFS și CIPS nu fac față încă SWIFT
Alternativa rusească la SWIFT, intitulată „SPFS”, destinată să faciliteze tranzacțiile între băncile rusești, a fost pusă în funcțiune în urmă cu un an, dar rezultatele se lasă încă așteptate, dacă este să dăm crezare chiar unui raport al băncii centrale ruse care spune că „băncile nu sunt interesate să folosească serviciile domestice, preferând să utilizeze în continuare mai comodul SWIFT, așa că nu pot fi mutate pe sistemul SPFS decât cu forța”.
Alternativa chineză la SWIFT, intitulată „CIPS”, are deja o vechime de trei ani, însă nici în acest caz nu se poate vorbi de o soluție desăvârșită. La scurtă vreme de la intrarea în funcțiune a sistemului, autoritățile chineze au semnat un memorandum cu SWIFT pentru a folosi chiar rețeaua SWIFT.
Ceea ce nu înseamnă că toate aceste tribulații nu reprezintă o lovitură cu adevărat puternică în care ținta o constituie hegemonia dolarului și, pe cale de consecință, hegemonia financiară americană. În prezent, aproximativ 70% dintre tranzacțiile mondiale se desfășoară având ca monedă de schimb dolarul, dar este de așteptat ca acest procent să scadă vertiginos în următorii ani.
China, de pildă, este a doua cea mai mare economie a lumii, cu o nevoie energetică insațiabilă, dar fără resurse de petrol semnificative, ceea ce o transformă într-un partener ideal pentru Iran, unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivel global. Acest echilibru între cerere și ofertă riscă să fie amenințat însă de sancțiunile americane, după cum s-a întâmplat și în urmă cu doar câțiva ani, ceea ce stimulează nevoia, inclusiv a partenerilor europeni cu interese comerciale în zona Golfului Persic, de a găsi o ieșire din impasul penalităților financiare americane iminente.
Imperiul dolarului, în declin
Atenția acordată tuturor acestor detalii economice și financiare nu ar trebui să ne facă să pierdem din vedere tabloul general în care supremația financiară americană se găsește sub o amenințare nemaiîntâlnită până acum.
Pentru a completa imaginea acestui război financiar, să mai spunem doar că Administrația Trump a amenințat board-ul SWIFT cu sancțiuni, în cazul în care nu pune în aplicare până pe 4 noiembrie penalitățile financiare împotriva Iranului. Singura problemă cu acest plan este că board-ul SWIFT este compus din 25 de bancheri de la cele mai mari bănci americane (Citigroup, J.P. Morgan etc.), așa că este imposibil de crezut că guvernul american ar putea avea la îndemână vreo ripostă fezabilă în fața unui posibil refuz al bancherilor.
Cel mai probabil, după cum remarcă analistul James Corbett, asistăm la moartea vechii ordini mondiale. Sau, după cum a titrat ministrul de Externe german, ne găsim în fața unei noi paradigme financiare, practic „o nouă ordine mondială“.
