Incendiile de pădure sunt frecvente în Grecia, pe fondul unor ierni uscate și a secetei, însă, de această dată au provocat o tragedie națională.
Unii acuză autoritățile că nu au avut un plan de evacuare a cetățenilor din zonele de risc, iar acestea se apără susținând că nu existau condiții pentru o asemenea răspândire rapidă a flăcărilor, care, în unele cazuri, au surprins oamenii în timp ce fugeau către mare.
Este cazul celor 26 de cadavre carbonizate, printre care și copii, oameni surprinși în timp ce fugeau din calea flăcărilor, și care nu au mai apucat decât să se îmbrățișeze. Cumplit moment, care se adaugă tragediei al cărui bilanț încă nu este final, cu oameni dispăruți, căutați prin intermediul mijloacelor mass-media.
Nu există o cifră oficială a celor dispăruți, dar nu se mai știe nimic despre soarta a peste o sută de oameni, în timp ce peste 187 de persoane au fost rănite, dintre care 23 de copii.
„Filiera“ Moscova
Mai mulți demnitari guvernamentali, printre care și premierul Alexis Tsipras, vorbesc despre un plan organizat de incendiere şi destabilizare a țării, pe fondul disensiunilor accentuate cu Rusia, acuzată că a încercat să împiedice procesul de împăcare dintre cele două țări în privința redenumirii Macedoniei și de aderare a acesteia la NATO.
Pe 11 iulie, la debutul summitului NATO la Bruxelles, Atena a expulzat doi diplomați ruși și a interzis intrarea pe teritoriul său a altor doi, anunțându-se mai multe investigații privind „pregătirea unor acte de violență plătite de oameni de afaceri ruși“.
În replică, Rusia a expulzat doi diplomați greci și a anulat vizita pe care ministrul de Externe, Serghei Lavrov, urma să o efectueze la Atena în toamnă.
Deocamdată, aceste suspiciuni rămân nefondate, dar autoritățile investighează posibilitatea ca focarele să fi fost puse intenționat.
Și specialiștii din Serviciul de Pompieri sunt divizați. Unii amintesc de incendiile catastrofale din 2007, de la Ilia, unde, de asemenea, au fost nenumărate focare, pe fondul unui vânt puternic ce a aprins vegetaţia abundentă.
Alții semnalează că până la data de 15 iulie au căzut ploi puternice în Attica. Prin urmare, nu existau condiţii de ariditate ca în trecut.
Autoritățile, luate prin surprindere
În privinţa ipotezelor privind un plan organizat de declanșare a întregului dezastru, specialiștii indică faptul că, în plină perioadă de combatere a incendiilor, nu este neobişnuit să apară chiar şi zece incendii pe zi în Attica. Sunt citaţi, de asemenea, martori potrivit cărora incendiul din Kineta a izbucnit de la scântei produse la cablurile de electricitate.
Focul care a izbucnit la Kallitehnoupoli este caracterizat drept un „mega-incendiu“. A izbucnit într-o pădure de pini, răspândit rapid de vântul deosebit de puternic.
În decurs de două ore, flăcările au ajuns până la mare. În același timp, un număr mare de pompieri, precum şi mijloace aeriene încercau să stingă incendiul de la Kineta (vestul Atticii). Prin urmare, răspunsul a fost întârziat în noul focar din estul Atticii.
Serviciul de Pompieri, conducerea regiunii şi Secretariatului General pentru Protecţia Civilă sunt responsabile de coordonarea tuturor factorilor de resort. Specialiştii atrag atenţia că deși indicele de periculozitate în Attica era „4“, mecanismele de stat au părut luate prin surprindere.
