Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Italia negociază un sistem de ''repartizare automată'' a migranţilor între state UE

Italia negociază un sistem de ''repartizare automată'' a migranţilor între state UE

Italia negociază în cadrul Uniunii Europene organizarea unui sistem de ''repartizare automată'' a migranţilor salvaţi pe Mediterana, a confirmat joi o sursă diplomatică de la Bruxelles, citată de AFP.

Rl online 0 comentarii

Acest dispozitiv temporar de repartizare a refugiaţilor a fost prezentat miercuri la Bruxelles de premierul italian Giuseppe Conte.

Agenţia France Presse scrie că, potrivit ziarelor italiene La Repubblica şi La Stampa, acest mecanism ar implica Franţa şi Germania, care sunt favorabile, precum şi Spania, Luxemburg, România, Portugalia şi Malta.

Într-un articol publicat joi de La Stampa se menţionează că guvernul italian a primit deja sprijinul Franţei şi al Germaniei şi începe negocieri pentru a obţine sprijinul Spaniei, Portugaliei, Luxemburgului şi României.

''Discuţiile (asupra acestui mecanism) avansează'', a indicat pentru AFP sursa diplomatică de la Bruxelles, precizând că o reuniune la nivel de experţi urmează să se desfăşoare vineri în Malta asupra acestui subiect pentru a pregăti un mini-summit la care să participe la sfârşitul acestei luni mai mulţi miniştri de interne europeni.

Potrivit publicaţiei La Repubblica, în cadrul acestui ''dispozitiv automat'', Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare câte 25% din numărul migranţilor recuperaţi pe Mediterana, iar Italia 10%, obiectivul fiind ca aproximativ zece state membre ale UE să participe la acest sistem.

''Nu pot confirma aceste cifre de repartizare. Aceasta va depinde de numărul ţărilor care vor participa la acest mecanism'', a declarat sursa de la Bruxelles a agenţiei France Presse.

Aceeaşi sursă a mai menţionat că rămân de stabilit mai multe detalii, cum ar fi alegerea ţării unde se vor face debarcările migranţilor, cum vor fi repartizaţi migranţii între statele UE dispuse să-i primească şi dacă aceste relocări se vor face numai pentru solicitanţii de azil sau şi pentru migranţii economici, adică acei migranţi care vin în UE pentru un nivel de trai mai bun.

Premierul italian Giuseppe Conte, care s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu viitoarea şefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat presei italiene că a remarcat printre interlocutorii europeni ''o mare disponibilitate de a se găsi imediat un acord asupra redistribuirii migranţilor salvaţi pe mare, chiar dacă nu ar fi decât ceva provizoriu'' până la o renegociere a Regulamentului Dublin.

Giuseppe Conte a spus că doreşte stabilirea unui mecanism de redistribuire ''substanţială'' a migranţilor, dar a admis că unele state membre ale UE, mai ales ţări din Est precum Polonia şi Ungaria, s-ar putea opune din nou acestui demers, după ce în anii trecuţi au fost blocate în acest mod iniţiative similare. Astfel de ţări, care nu doresc să participe la un sistem de relocare, trebuie ''să sufere mult financiar'', a mai spus premierul italian, fără să intre în detalii.

La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. Cu toate acestea, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.

Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.

Încercând să descurajeze migraţia ilegală, Italia şi Malta au refuzat în ultimele luni primirea navelor ONG-urilor care continuă în apropierea Libiei operaţiunile de salvare a migranţilor africani ce încearcă să ajungă în Europa, acceptând numai acostarea acelora pentru care alte state ale UE au încheiat acorduri de redistribuire a migranţilor recuperaţi de acele nave.

Contrapartida acordului cerut de Giuseppe Conte ar fi redeschiderea porturilor italiene pentru navele care salvează migranţii, închise de precedentul său executiv în urma deciziei luate de liderul extremei drepte, Matteo Salvini, al cărui partid Liga a fost înlocuit în noul guvern al lui Conte de formaţiunea proeuropeană Partidul Democrat (PD).

Comentarii

loading...