Este ”primul guvern italian care se naşte la Bruxelles”, a spus la postul de radio Rai1 liderul partidului Liga, Matteo Salvini, furios că nu a reuşit să împiedice o alianţă între fostul său partener Mişcarea 5 Stele (M5S) şi Partidul Democrat (PD), două partide care în final s-au coalizat deşi aveau programe ce păreau ireconciliabile.
Noul executiv, în care premier a rămas cel al coaliţiei destrămate dintre Liga şi M5S, mai are de trecut doar de votul parlamentului şi ar trebui să rămână în funcţie până la alegerile la termen din anul 2023. Este cu siguranţă unul mult mai proeuropean decât guvernul în care Salvini a jucat un rol dominant şi a avut tensiuni majore cu instituţiile de la Bruxelles, precum şi cu guvernele de la Paris şi Berlin, mai ales din cauza politicilor economice şi a problemei migraţiei clandestine, pe care fostul om forte al executivului de la Roma a încercat să o oprească, estimând că sub fostul guvern condus de PD Italia a devenit ”tabăra de refugiaţi” a Europei.
Într-o scrisoare adresată premierului Conte, preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat sigur că sub conducerea noului guvern al acestuia ”Italia va şti să joace un rol de prim-plan şi să fie la înălţimea responsabilităţilor ei de ţară fondatoare a UE”. De altfel, guvernul de la Roma tocmai l-a propus comisar în viitoarea Comisie Europeană pe foarte proeuropeanul fost prim-ministru de stânga Paolo Gentiloni, în timp ce pieţele financiare au reacţionat favorabil (prin scăderea ratei dobânzii la creditele italiene pe 10 ani) după numirea eurodeputatului social-democrat Roberto Gualtieri ca ministru al economiei.
La fel ca preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, partenerii europeni nu vedeau cu ochi buni perspectiva unor alegeri anticipate pe care le dorea Salvini şi pentru care acesta a rupt coaliţia cu M5S, sperând că el ar câştiga uşor un astfel de scrutin, propulsat de popularitatea sa în creştere alimentată de politicile economice cu caracter social care ameninţau respectarea ţintei de deficit bugetar şi de măsurile împotriva migraţiei.
În privinţa acestora din urmă, premierul Giuseppe Conte a indicat luni într-un mesaj Facebook că doreşte să reia ”negocierile cu UE pentru a se depăşi regulamentul de la Dublin şi pentru a ajunge în sfârşit la o gestiune europeană a problemei migraţiei”.
Conte va susţine luni în faţa Camerei Deputaţilor un discurs de politică generală, înaintea votului de învestitură care nu ar trebui să-i pună probleme, deşi în Senat coaliţia dintre M5S şi PD are o majoritate de numai nouă mandate.
