Israelul, Turcia, Iordania, chiar și Libanul, care are milițiile Hezbolah în Siria, luptând pentru Bashar al-Assad, sunt îngrijorate de strategia pe care Moscova încearcă să o implementeze și care duce la adâncirea crizei refugiaților pe termen indefinit.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, după discuţii aprinse cu Moscova, o rezoluţie în care se cere un armistiţiu „fără întârziere” de 30 de zile în toată ţara, pentru a permite intrarea convoaielor umanitare, fără aprobarea Damascului, și evacuarea cazurilor medicale urgente.
„Rezoluția” lui Putin
Putin, deși a fost de acord cu „textul”, a propus o „rezoluție” proprie, cinci ore de încetare a focului pe zi, pentru „motive umanitare”.
Însă, serviciile secrete raportează că „stratagema” lui Putin se înscrie în programul de epurare politico-etnico-religioasă a zonelor ce nu se află sub controlul lui Bashar al-Assad, aliatul său.
Această „tactică” presupune bombardarea țintelor civile, spitale, școli, piețe, pentru a-i determina pe „indezirabili” să plece și, cum aceștia sunt, în majoritate, civili, ONU acceptă evacuările din motive umanitare. Nu și acum.
De aceea, regimul Assad a continuat să bombardeze Ghouta de Est, folosind și clor gazos în Douma, orașul principal, la scurt timp după aprobarea rezoluției ONU. Bombardamentele au continuat și în următoarele zile, după „oferta” lui Putin, care nu a fost acceptată. ONU a confirmat marţi reluarea luptelor în Ghouta de Est.
„Constatăm că luptele continuă în timp ce eu vă vorbesc, ceea ce face imposibilă trimiterea unor convoaie cu ajutoare”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului de coordonare a problemelor umanitare al ONU.
Puterile implicate în Siria nu au fost de acord cu planul liderului de la Kremlin, de a disloca refugiați, până în 250.000, spre Quneitra, partea opusă a Înălțimilor Golan.
În acea zonă se înregistrează deja un dezastru umanitar. Lipsa hranei, a adăposturilor adecvate pentru perioada de iarnă, a medicamentelor, a necesităților de primă mână sunt la ordinea zilei.
În plus, există pericolul infiltrării unor teroriști, și aceasta făcând parte din planul de „export” al amenințărilor practicate de regimul de la Damasc și de milițiile șiite sponsorizate de Iran. În acest caz este vorba de luptătorii grupării Saryat al Tahrir, afiliați Al Qaida, regimul Assad acceptând să-i lase să treacă împreună cu refugiații.
Epurare masivă, la adăpostul acțiunilor umanitare
Ruta de evacuare propusă de Rusia ar fi pentru aprovizionarea de urgență a celor 400.000 de locuitori din Ghouta de Est, asediată și bombardată de regimul de Damasc și avioanele rusești.
Însă Putin a propus „o extensie”, anume evacuarea a unui mare număr de sunniți, oponenți ai lui Assad, din vecinătatea Damascului. Moscova nu permite dislocarea acestora în Homs sau Hama, ci numai în Quneitra. Homs, Hama și Alep au fost deja epurate la adăpostul unor misiuni umanitare.
Iar acesta este „mesajul” cel mai dur pe care îl primește lumea democrată. În Siria, populația sunnită era majoritară, în proporție de peste 80%, iar aceasta s-a revoltat împotriva clanului Assad, alawiți, o sectă islamică.
Intervenția militară brutală a Rusiei de partea regimului Assad și apărarea acestuia împotriva oricărei condamnări a CS al ONU au dus la această epurare masivă a unei populații ce nu se va întoarce sub același regim, care a folosit toate tipurile de arme și muniție pe proprii cetățeni și a scăpat de sancțiunile internaționale. Țările apărătoare ale drepturilor omului sunt ostatice propriul mecanism democratic, ce permite Rusiei și Chinei să susțină un regim criminal și să-l apere de condamnare.
