Scorul său – de 37% – îi oferă liderului conservatorilor o revanşă apreciabilă – la patru luni după căderea coaliţiei sale cu partidul de extremă dreapta FPÖ, măturat în mai de scandalul de corupţie Ibizagate.
Deşi Sebastian Kurz i-a devansat pe toţi concurenţii săi şi a îmbunătăţit cu aproape şase puncte rezultatul obţinut de partidul său, ÖVP, în 2017, el nu poate să guverneze singur şi este nevoit să încheie noi alianţe pentru a reveni la putere. Niciun partid nu pare să se grăbească să-i întindă mâna. Încă de duminică seara, extrema dreaptă FPÖ, care a guvernat 18 luni împreună cu dreapta, a anunţat că se vede în opoziţie, după un recul la urne mai puternic se aştepta.
Confruntat în ultimele zile de campanie cu noi suspiciuni de fraude, partidul antiislam şi antimigraţie a pierdut aproximativ zece puncte procentuale (până la 16%) faţă de scrutinul precedent şi ”nu se află în poziţia” de a guverna, a anunţat nouş său lider Norbert Hofer.
”FPÖ este marele perdant” al scrutinului, notează politologul Peter Filzmaier, după ce în urmă cu doi ani coaliţia austriacă între dreapta şi extrema dreaptă se afişa ca model de urmat într-i Europă afectată de ascensiunea naţionalismului.
Susţinuţi de mobilizarea internaţională în favoarea mediului, Verzii din Austria sunt câştigătorii evidenţi ai alegerilor legislative, cu un scor de 14%, care îi plasează în poziţia de a forma o majoritate împreună cu Sebastian Kurz.
”Cel mai posibil este un guvern turcoaz (culoarea ÖVP) verde”, afirmă un editorialist de la cotidianul Kurier (centru-stânga).
”NEUTRALIZAREA VALULUI VERDE”
Însă partidul ecologist nu intenţionează să facă vreun cadou liderului conservatorilor, care a impus o linie dură în domeniul migraţiei şi refuză instituirea unei taxe pe carbon, apărată de Verzi.
Doar 32% dintre alegătorii Verzilor sunt în favoarea unei coaliţii cu ÖVP, fără precedent în Austria. Susţinătorii acestui mariaj sunt încă şi mai puţini în tabăra conservatoare (20%). Liderul “Grünen”, Werner Kogler, a avertizat că nu are în vedere un pact cu Sebastian Kurz decât dacă acesta din urmă operează”o schimbare politică radicală”.
Problemele modificărilor climatice au eclipsat tematica migraţiei în campania electorală, iar ecologiştii şi-au multiplicat de patru ori scorul (14%), după ce nu au trecut pragul de 4% necesar în vederea intrării în Parlament în 2017. ”Aceasta ar putea fi ocazia ca Sebastian Kurz să ia trenul ecologiei din mers, neutralizând totodată valul verde”, apreciază politologul Thibault Muzergues, care consideră că fostul cancelar studiază serios această posibilitate de alianţă.
Însă el ar putea la fel de bine să revină la tradiţionala ”mare coaliţie” cu social-democraţii din SPÖ, care se clasează pe locul doi (22%), cu 15 puncte procentuale în urma dreptei. Ei au realizat cea mai mediocră performaţă a lor de după război.
Însă nici ei nu se arată deosebit de entuziasmaţi de ideea de a împărţi puterea cu dreapta, pe care o acuză de o derivă populistă sub influenţa lui Sebastian Kurz. Şefa SPÖ, Pamela Rendi-Wagner, s-a declarat însă pregătită să discute cu conservatorii.
O mare coaliţie de centru după modelul celei care a guvernat Austria timp de 44 de ani nu ar fi deloc populară în rândul alegătorilor, care nu vor să mai audă de acest ”cuplu bătrân”. “Sebastian Kurz şi-ar dezamăgi alegătorii orice coaliţie ar forma”, rezumă politologul Peter Filzmaier. Rămâne opţiunea unui guvern minoritar. Ţinând cont de rezultate, această variantă ”a devenit foarte tentantă”, apreciază analistul Johannes Huber.
“Bineînţeles, la un moment dat va exista o moţiune de cenzură împotriva lui Kyrz, şi, până la urmă, noi alegeri. Însă nu va fi rapid. Într-un viitor previzibil, FPÖ este la terapie intensivă, iar social-democraţii la abonaţi absenţi”.
