Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

La Astana, Putin forțează o soluție „à la russe“

La Astana, Putin forțează o soluție „à la russe“

La Astana are loc o nouă rundă de negocieri de pace ce vizează situația din Siria și la care sunt prezenți emisarii Rusiei, Iranului și Turciei, dar președintele Vladimir Putin vrea crearea unui comitet constituțional pentru această țară sfâșiată de un conflict sângeros.

Gabriela Anghel 0 comentarii

 

Participanții au pe agendă situația din Siria, crearea condițiilor pentru revenirea refugiaților și restabilirea țării post-conflict. Organizat sub tutela Rusiei și Iranului, aliați ai regimului sirian, și a Turciei, susținătoare a rebelilor, procesul de la -Astana reunește din ianuarie 2017, fără implicarea Washingtonului, reprezentanții Damascului și o delegație a opoziției.

Formarea acestui comitet constituțional dorit de președintele Putin, unul din cei trei garanți ai procesului de la Astana, urmează să fie anunțată la actuala serie de negocieri de pace siriene din capitala Kazakhstanului – 28-29 noiembrie – și ar trebui să-și înceapă lucrările în primele luni ale lui 2019. O decizie a fost luată în octombrie pentru accelerarea formării comitetului după ce liderii Rusiei, Turciei, Franței și Germaniei, reuniți la Istanbul, l-au anunțat ca fiind unul din obiectivele lor. O săptămână mai târziu, Putin și-a trimis emisarul special, Alexandre Lavrentiev, la Damasc cu misiunea de „a înlătura obstacolele care blocau încă formarea comitetului”.

În cadrul discuțiilor precedente de la Astana, Washingtonul a asistat ca observator tăcut. De această dată, americanii au anunțat că nu vor participa, nu vor pune obstacole creării comitetului, nici nu-l vor aproba, dar îi acordă liderului rus spa-țiul de care are nevoie pentru a pune la punct un scenariu final așa cum îl dorește – fără menționarea schimbării regimului sirian. Numai că cele două părți aflate în conflict nu sunt foarte entuziaste la ideea începerii procesului constituțional, din rațiuni total diferite. Evoluțiile radicale pe câmpul de luptă din cursul ultimelor zece luni au slăbit considerabil opoziția și au întărit puterea guvernului sirian. Damascul nu mai are chef de consiliere.

„Amicii Siriei”, altădată foarte importanți, și-au abandonat mai mult sau mai puțin aliații, în timp ce SUA au pus capăt susținerii militare a rebelilor. Afacerea Khashoggi preocupă Arabia Saudită, în timp ce Qatarul se îndepărtează discret de Siria după disputa cu Riadul din vara ce a trecut.

 

Reașezarea pozițiilor

S-a terminat cu solicitarea plecării președintelui Bashar al-Assad și a unui „organism guvernamental de tranziție” însărcinat să dirijeze țara cu depline puteri executive, cum se menționa la Geneva II. Turcii au reușit să treacă o listă de 50 de nume din opoziție care urmează să facă parte din comitet. Ei vor sta alături de 50 de delegați ai guvernului și alți 50 ai societății civile. Damascul insistă asupra faptului că cele 50 de nume din societatea civilă vor trebui să facă obiectul unui acord la Astana, afirmând că multe din aceste persoane considerate independente sunt în realitate membri ai opoziției. De asemenea, este problematică și participarea kurzilor. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, este în mod special sensibil față de Partidul Uniunii Democratice (PYD), de aripa sa militară, Unitățile de protecție a poporului (YPG), și de Forțele democratice siriene (SDF), susținute de SUA. El nu va aproba niciodată numirea lor în comitet și, având în vedere influența sa considerabilă în procesul de la Astana, nimeni nu poate și nici nu va dori să-l convingă să aibă o poziție mai flexibilă.

Partea cea mai dificilă este Damascul, care afirmă că acest comitet nu are ca mandat decât revizuirea actualei Charte, din 2012, și nu alcătuirea uneia noi. Însă, opoziția vrea să dispună de toate puterile pentru elaborarea unui nou document. Ceva imposibil, susțin analiștii. De asemenea, Damascul cere o reprezentare de două treimi în sânul comitetului, insistând și pentru președinția acestui organism. Opoziția refuză utilizarea Constituției actuale ca model, pentru că ar lăsa președinției controlul serviciilor de securitate și forțelor armate și menținerea mandatului prezidențial de șapte ani, care poate fi reînnoit de două ori după intrarea în vigoare a Constituției, Assad putând rămâne la putere 14 ani suplimentari. La Astana va fi determinat numărul acestor obstacole din calea stabilirii comitetului constituțional, în timp ce Rusia vrea să anunțe public succesul său înainte de Crăciun. Ceva imposibil, susțin analiștii.

Comentarii

loading...