Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Libanul, între criza umanitară, degringolada economică și impasul politic

Libanul, între criza umanitară, degringolada economică și impasul politic

Liderii politici ai lumii s-au reunit duminică, într-o conferință online, pentru a stabili direcții comune de ajutorare a Libanului, pe fondul protestelor antiguvernamentale din ce în ce mai susținute din Beirut.

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Inițiată de Franța și de Națiunile Unite, conferința virtuală a început duminică la ora 14, la eveniment participând și șeful administrației americane, Donald Trump. Președintele francez Emmanuel Macron a vizitat joi Beirutul și a anunțat că dorește să coordoneze ajutorul internațional pentru Liban. Potrivit președinției franceze, conferința de duminică a vizat mobilizarea principalilor parteneri internaționali ai Libanului și organizarea și coordonarea sprijinului de urgență din partea unei comunități internaționale ce a reunit statele membre ale Uniunii Europene, China, Rusia, Australia, Egipt, Iordania, Marea Britanie, Statele Unite, precum și alte țări de pe continentele asiatic și african.
Câteva țări participante la un efort comun internațional au promis deja ajutor în valoare de milioane de dolari și au trimis nave, lucrători medicali și materiale pentru a ajuta Beirutul, însă reprezentanții ONU au cerut o mobilizare mai consistentă și au avertizat asupra provocării masive care urmează. Multe case sunt fără apă sau electricitate, există îngrijorări în ceea ce privește lipsa de alimente, iar cazurile de Covid-19 sunt într-o continuă creștere în țară.

Criza economică și bilanțul catastrofal al deflagrației de la Beirut scot libanezii în stradă

Oficialii estimează că explozia depozitului din portul capitalei libaneze, care găzduia peste 2.000 de tone de azotat de amoniu, a provocat pagube de până la 15 miliarde de dolari (11,5 miliarde de lire sterline). Explozia s-a soldat cu decesul a cel puțin 158 de oameni, cu rănirea altor 5.000 de persoane, 300.000 de libanezi rămând fără adăpost. Libanul era deja afectat de o criză economică profundă și se străduia să combată pandemia coronavirusului înainte de explozia devastatoare Beirut.
Sâmbătă, câteva mii de oameni au ieșit în stradă, poliția dispersând cu gaze lacrimogene protestatarii care aruncau cu pietre și manifestanți care luaseră cu asalt ministerele guvernamentale. Într-o adresă televizată, premierul libanez Hassan Diab a declarat că va cere alegeri anticipate ca o soluție potențială pentru ieșirea din criză. Problema va fi discutată luni în cabinet.
În urma confruntărilor, un ofițer de poliție a murit după ce a căzut în casa liftului unui hotel în care fusese urmărit de protestatari. Crucea Roșie locală a declarat că a tratat 117 persoane rănite la fața locului. Alți 55 au fost duși la spital.
Zeci de protestatari au luat cu asalt ministerele guvernamentale și sediul asociației bancare din țară. Raidurile au început după ce un grup de oameni care scandau lozinci anti-guvernamentale și ardeau un portret al președintelui Michel Aoun au intrat în ministerul de externe și au solicitat să fie ocupate toate ministerele.
Rapoartele sugerează că forțele de securitate au preluat clădirile de la manifestanți după ore bune de confruntări cu populația revoltată.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...