În locul disputelor preconizate, șefii de stat (Franța, Marea Britanie, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia), reuniți în stațiunea franceză balneară Biarritz, au lansat un „mesaj de unitate“. În locul tradiționalului comunicat final, președintele francez, Emmanuel Macron, gazda reuniunii, a ales să pună accentul pe axele de convergență a participanților asupra comerțului mondial, evitând să menționeze punctele de profund dezacord. Liderii G7 (8 cu președintele Consiliului European, Donald Tusk) nu au semnat decât o scurtă declarație comună, de o pagină.
În plus, contrar precedentului summit din Canada, președintele american, Donald Trump, a ales calea concesiilor în ce privește Iranul sau China, fără să rezolve divergențele cu ceilalți lideri asupra climatului, comerțului internațional sau locul Rusiei. Surpriza summitului a fost vizita, duminică, a ministrului iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif. Emmanuel Macron a preferat să constituie „coaliții“ variabile, potrivit mizelor, și a extins numărul țărilor invitate (India, Australia, Chile, Spania, Africa de Sud, Senegal, Egipt, Rwanda sau Burkina Faso), dar și al întreprinderilor și a societății civile.
Succes diplomatic
Toate dosarele „fierbinți“ au fost abordate, dar evenimentul a fost dominat de tensiunile din Golf și de acordul nuclear iranian. Summitul de la Biarritz a demonstrat că G7, forum tot mai contestat, își păstrează o anume utilitate ca loc de întâlnire informală, unde dialogul este mai liber, nefiind vorba de luarea unor decizii veritabile. Pașii realizați, în primul rând în privința Iranului, ar fi fost dificil de făcut în alt cadru. În timpul summitului, liderii american și chinez au avut mai multe convorbiri telefonice, iar la încheierea reuniunii, luni după-amiază, pe subiectul preocupărilor majore, anume războiul comercial SUA-China, tensiunile scăzuseră simțitor. Deși absent de la summitul „Celor 7“, Vladimir Putin a fost „prezent“ la numeroase discuții. Donald Trump a declarat că este în favoarea revenirii Rusiei în ceea ce era G8 până în anul 2014, când a fost exclusă, după anexarea Crimeii. Nu se pune problema reintegrării formale a Rusiei în G8, a reiterat Emmanuel Macron, câtă vreme situația nu evoluează în Ucraina. O astfel de decizie necesită unanimitatea membrilor G7.
În ce privește climatul, Macron a evitat o confruntare sterilă cu omologul său american, care în 2017 a retras SUA din Acordul de la Paris. Donald Trump nu s-a convertit, la Biarritz, într-un militant al climatului, dar a schimbat tonul în privința Iranului. „Ei vor un acord; cred că se va găsi unul“. Iar vizita-surpriză a ministrului iranian de Externe la Biarritz a marcat o inflexiune asupra acestui dosar exploziv.
Discuții concertate au avut loc în problema incendiilor fără precedent din Amazonia, iar participanții au decis oferirea unui ajutor financiar autorităților braziliene, pentru rezolvarea situației din pădurea tropicală ce reprezintă „plămânul verde“ al planetei. Imediat, președintele brazilian, Jair Bolsonaro, a anunțat că respinge acest ajutor, iritat de criticile la care este supus de câteva săptămâni, la nivel mondial, și de acuzațiile că incendiile de necontrolat sunt urmare a politicii sale de despădurire.
Concret, „Cei 7“ se vor reîntâlni la summitul de anul viitor, la Miami, așa cum a anunțat președintele american.
