”Iranul merge rău”, declara duminică Trump. ”Când mi-am preluat funcţia, chiar înainte, se credea că Iranul o să domine întregul Orient Mijlociu, sau că o va face în mai puţin de câţiva ani, foarte repede. Aproape nimeni nu mai vorbeşte despre aceasta în prezent”, a adăugat preşedintele american.
Sancţiunile americane seamănă cu un şantaj împotriva unor terţe ţări care fac în prezent comerţ cu Iranul: întreprinderile asiatice sau europene vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă ele continuă să importe petrol iranian, sau dacă au schimburi cu băncile iraniene vizate de către Washington, potrivit AFP. Mulţi o să aleagă SUA, sau au făcut-o deja.
Opt ţări vor beneficia totuşi de o exceptare pentru petrol, inclusiv Turcia, şi probabil China şi India. Lista va fi anunţată luni.
Referitor la sancţiunile financiare, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirma duminică, într-un interviu la canalul Fox, că peste 600 de indivizi şi entităţi din Iran vor fi plasaţi pe lista neagră, adică mai mulţi decât cei care fuseseră retraşi de pe listă după încheierea acordului. Scopul este acela de ”a forţa regimul iranian să-şi schimbe comportamentul”.
Uniunea Europeană a adoptat un mecanism pentru a le permite multinaţionalelor sale să rămână în Iran, indicând totodată că sancţiunile americane vor avea un efect disuasiv ulterior. Airbus şi Total şi-au anunţat deja retragerea.
Pe 7 august a fost reintrodus de către Washington un prim set de sancţiuni, ceea ce i-a determinat pe constructorii de automobile Daimler şi PSA să renunţe la Iran.
Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.
