Statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice au semnat în februarie un acord care permite primirea fostei republici iugoslave, după încheierea disputei cu Grecia privind denumirea Macedonia. Procedura de ratificare durează în mod normal un an.
În privinţa negocierilor cu UE, Comisia Europeană a recomandat oficial în mai începerea procedurii. Pendarovski, aflat într-o vizită în Slovenia, prima după ce a fost ales, a afirmat că se aşteaptă ca Uniunea să accepte în octombrie recomandarea respectivă.
În iunie 2018, guvernele de la Atena şi Skopje au pus capăt unui diferend de decenii privind denumirea fostei republici iugoslave Macedonia – nume similar cu al provinciei istorice din nordul Greciei. În ciuda opoziţiei naţionaliste din ambele ţări, prin acordul de la Prespa a fost acceptată denumirea Macedonia de Nord, care a devenit oficială anul acesta. S-a deschis astfel calea aderării ţării la NATO şi UE, demersuri blocate anterior de Grecia.
Preşedintele Macedoniei de Nord şi-a exprimat speranţa că noua Comisie Europeană (al cărei mandat începe pe 1 noiembrie) va decide rapid începerea negocierilor cu ţara sa.
Pendarovski s-a pronunţat de asemenea împotriva oricăror modificări ale frontierelor în regiune. Întrebat despre un posibil schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo, el a apreciat că “graniţele trebuie să rămână acolo unde sunt” deoarece “orice altă opţiune ar putea crea un efect de domino” care “ar putea face rău mai multor ţări din regiune, inclusiv Macedoniei de Nord” şi chiar ar putea duce la conflicte armate.
