Abbas, în vârstă de 83 de ani, a ieşit luni la prânz, pe jos, din spitalul în care a primit îngrijiri după o pneumonie, potrivit preşedinţiei.
Aparent sănătos – pentru cineva care iese din spital – el li s-a adresat jurnaliştilor, cărora le-a spus că intenţionează să întoarcă la birou încă de marţi.
”Mulţumită lui Allah, părăsesc spitalul astăzi (luni) sănătos şi mă întorc la serviciu mâine (marţi)”, a declarat el, flancat de cei doi fii, colaboratori şi directorul spitalului.
”Mulţumesc onducătorilor politici, regilor, preşedinţilor, fraţilor mei – arabi şi nearabi – care au vrut să afle veşti despre mine”, a adăugat el, subliniindu-şi vorbele prin gesturi ferme.
Cunoscut ca un mare fumător, Abbas a fost internat la spital pe 20 mai, cu o febră puternică. Cu câteva zile mai înainte el a fost supus unei operaţii la o ureche.
Simptomele sale au fost prezentate mai înainte drept complicaţii legate de operaţie, după care directorul spitalului a anunţat că preşedintele palestinian suferă de o ”infecţie la plămânul drept”.
Externarea lui Abbas a fost amânată de pe o zi pe alta, ceea ce a alimentat zvonuri cu privire la gravitatea stării sale. Fotografii în care Abbas apare plimbându-se pe culoarele spitalului şi citind un ziar au fost publicate cu intenţia evidentă de a opri zvonurile.
Sănătatea lui Abbas este un motiv regulat de alertă, în contextul în care principalul interlocutor al comunităţii internaţionale din partea palestinielor nu a desemnat un succesor.
Niciun nume nu se detaşează în vederea preluării ştafetei, iar lipsa lui Abbas ar deschide o perioadă nesigură şi potenţial periculoasă
Abbas a fost ales în 2006 într-un mandat de patru ani la preşedinţia Autorităţii Palestiniene (AP), un fel de prefigurarea a unui stat palestinian, după Yasser Arafat. Mandatul său nu a fost niciodată repus în joc de atunci în alegeri, din cauza disensiunilor devastatoare între palestinieni.
AP a fost dată afară din Fâşia Gaza de către mişcarea palestiniană islamistă Hamas, în 2007, iar toate eforturile întreprinse de Abbas în vederea revenirii în enclava ce urmează să facă parte din Palestina au eşuat, inclusiv în urmă cu doar câteva luni.
AP îşi mai exercită autoritatea, printr-un Guvern limitat, de la Ramallah, doar asupra unor fragmente din Cisiordanian ocupată de armata israliană.
Ea este larg discreditată în rândul palestinielor, care doresc în majoritatea lor plecarea lui Abbas.
Liderul AP – care a semnat în 1993 primul acord istoric de la Oslo ce pune bazele unei soluţii la conflictul israeliano-palestinian – rămâne însă pentru comunitatea internaţională avocatul recunoscut al unei soluţii negociate şi non-violente.
Dar această soluţie – intitulată ”soluţia cu două state” -, ce implică înfiinţarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul, pare mai îndepărtată ca niciodată.
Eforturile de pace cu Israelul sunt paralizate din 2014.
Iar din 2017, AP a suferit o serie de lovituri din partea administraţiei lui Donald Trump, care au culminat cu recunoaşterea de către Statele Unite a Ierusalimului drept capitală a israelului. Relaţiile între conducerea palestiniană şi oficiali americani sunt blocate de atunci.
Ambasadorul Statelor Unite în Israel David Friedman a anunţat miercuri că administraţia Trump va prezenta un plan de pace ”în lunile viitoare”.
