Manfred Weber, pretendentul Partidului Popular European (PPE), are nevoie de votul a cel puţin 376 de eurodeputaţi, după ce familia sa politică a pierdut mandate în alegerile europene de la 26 mai. PPE a obţinut 179 de mandate, mai puţine decât în 2014 (216).
El a salutat succesul Verzilor şi a anunţat în faţa presei că partidul său ”este pregătit să discute acum” cu acest grup probleme de mediu şi de modificări climatice.
Imediat după ce a fost reales – prin ridicarea mâinii – cu 156 din 160 de voturi la şefia grupului parlamentar al PPE, el s-a declarat în mai multe rânduri pregătit de ”compromisuri” cu alte familii politice.
”Priorităţile noastre sunt clare, dar înţelegem că celalte partide au alte priorităţi, iar acum suntem pregătiţi să facem compromisuri”, a dat el asigurări.
În afară de Weber, grupul eroparlamentar al PPE a ales zece vicepreşedinţi, între care şi francezul Arnaud Danjean, un specialist în probleme de Apărare.
Alegerile europene au condus la o fragmentare a forţelor în PE. Cele două mari familii politice – PPE şi socialiştii (153 de aleşi) – nu mai deţin împreună o majoritate şi sunt nevoite să formeze alianţe cu un al treilea grup, eventual un al patrulea.
Familia liberală ALDE (centru), căreia i s-au raliat aleşi de pe lista Renaissance, susţinută de La Republique en marche (LREM), partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, este a treia forţă în PE, cu 105 aleşi,urmată de Verzi, cu 74 de aleşi.
Succesorul lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia CE este necesar să fie acceptat de către Consiliul şefilor de stat şi de guverne ale celor 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), iar desemnarea sa se va afla în centrul următorului lor summit, la 20 şi 21 iunie.
Acesta va intra în funcţie la 1 noiembrie 2019, cu un mandat de cinci ani.
