După ce Bruxelles-ul a respins propunerile premierului britanic, Theresa May, de a rămâne în Uniunea Vamală până în 2021, un acord în Consiliul European (28-29 iunie) asupra problemei Brexit pare compromis. Negocierile angajate cu UE din martie 2017 se află în impas și acest blocaj este un semnal negativ privind ieșirea Regatului Unit din Uniune, prevăzută în principiu pentru martie 2019.
În aceste luni de negocieri, May a căutat să câștige timp pentru a nu-i irita pe adepții cei mai înfocați ai Brexit-ului, începând cu turbulentul Boris Johnson.
Tranziție, dar să nu se schimbe nimic
De la început a vorbit despre un „Brexit dur”, o ruptură deschisă, ieșirea din piața internă, restabilirea frontierelor și renunțarea la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și a persoanelor. Apoi a cerut o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului 2020, timp în care nu se va schimba nimic cu adevărat, în afara faptului că Londra nu va mai avea comisar la Bruxelles, dreptul de veto la masa statelor membre și aleșilor în Parlamentul European.
În realitate, totul se petrece ca și cum, devenind conștienți că Brexit-ul va fi o experiență dură, britanicii vor să părăsească UE pentru că s-a făcut atâta caz pe tema asta, dar în același timp vor să-și păstreze avantajele oferite de Uniune. Și cel mai important, premierul pare incapabil să tranșeze complicata problemă irlandeză – cum să iasă din piața unică fără să reintroducă o frontieră etanșă între cele două Irlande și să rupă acordul de pace semnat în urmă cu două decenii, sub egida UE?
Ce frontieră va avea Irlanda
Fără să menționeze riscul unei reaprinderi a războiului civil, europenii vor să evite ca această regiune să permită britanicilor ocolirea durei realități a Brexit-ului irlandez. Iar Irlanda avertizează Londra asupra frontierei cu Ulster. Înaintea summitului european, tensiunile diplomatice între Marea Britanie și partenerii europeni rămân puternice.
„Guvernul britanic va trebui să prezinte propuneri scrise asupra gestionării frontierei între Irlanda de Nord și Republica Irlanda după Brexit”, a precizat ministrul irlandez de Externe, Simon Coveney.
„În caz contrar, Londra riscă să cunoască o vară de negocieri foarte incerte”, a menționat ministrul pentru Irish Times.
Frontiera asupra insulei va fi singura frontieră terestră a Marii Britanii cu Uniunea Europeană când va părăsi blocul comunitar, la 29 martie 2019. Ambele părți declară că doresc evitarea restabilirii unei frontiere „dure”, dar până în prezent nicio soluție practică nu a văzut lumina zilei. Bruxelles-ul și Dublinul insistă pentru ca tratatul de retragere să garanteze o opțiune zisă de „backstop”, care prevede o derogare reglementară pentru Irlanda de Nord în raport cu restul Regatului Unit. Londra și Bruxelles-ul sunt de acord în principiu, dar nu asupra mijloacelor de aplicare. În cazul eșuării eforturilor destinate evitării restabilirii unei frontiere dure, Irlanda de Nord va forma un „spațiu ceea ce ar menține de facto provincia britanică într-o uniune vamală cu blocul comunitar. Londra consideră această propunere ca pe o amenințare la integritatea constituțională a Marii Britanii. La Bruxelles, fiecare este convins că singurul mijloc de ieșire din impasul irlandez este prezervarea intereselor europenilor, ca Londra să accepte să rămână în Uniunea Vamală.
Ceea ce este o concesie inacceptabilă pentru partizanii Brexit-ului, pentru că ar priva Marea Britanie de libertatea încheierii de acorduri comerciale bilaterale.
În ultimele săptămâni, May a încercat să iasă din ambiguitate cu riscul dezavuării de către fragila sa majoritate în special la examinarea proiectului de lege asupra ieșirii din UE, care începe azi în Camera Comunelor. Ea a propus Bruxelles-ului prelungirea tranziției, sperând o ieșire din Uniunea Vamală în 2021, dar răspunsul britanic a fost considerat insuficient. Și o clarificare definitivă care era așteptată la Consiliul European din această lună pare ipotetică. O incertitudine suplimentară asupra viitorului Uniunii.
