Mare adversar al politicii promovate de cancelarul federal, Angela Merkel, pentru primirea de refugiaţi, Horst Seehofer a susţinut în marja unei reuniuni a partidului său, Uniunea Creştin-Socială (CSU), că imigraţia este „mama tuturor problemelor” în Germania, relatează publicaţiile Bild şi Die Welt.
Ministrul, la originea unei grave crize guvernamentale în iunie-iulie, a declarat de asemenea că înţelege de ce oamenii se revoltă ca la Chemnitz, după uciderea în 25 august a unui bărbat de 35 de ani în acest oraş din fosta Republică Democrată Germană (RDG), crimă pentru care doi refugiaţi irakian şi sirian au fost plasaţi în detenţie provizorie. Acest lucru nu face din oameni furioşi nişte nazişti, a declarat el, potrivit aceleiaşi surse de informaţie.
„În primul rând, a avut loc o crimă brutală”, a mai spus el, dând asigurări că dezbaterile ulterioare au ocultat punctul de plecare al marşurilor extremei drepte.
Oraşul Chemnitz a fost, ca urmare a acestei crime, scena unor manifestaţii ale extremei drepte, dintre care unele au degenerat în violenţe, în special împotriva străinilor.
Aceste violenţe au şocat Germania, în timp ce extrema dreaptă, relansată printr-un discurs anti-Merkel şi anti-islam, este în plin avânt după sosirea în această ţară, în 2015-2016, a peste un milion de solicitanţi de azil.
La rândul său, Angela Merkel, care a criticat „ura de pe străzi”, urmează să întreprindă în curând o vizită la Chemnitz.
Declaraţiile lui Horst Seehofer intervin în condiţiile în care partidul său va participa la 14 octombrie la alegeri regionale de mare risc în Bavaria. CSU este ameninţată să-şi piardă majoritatea absolută, în timp ce extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea înregistra un rezultat important.
Horst Seehofer, care a declarat în repetate rânduri că islamul nu face parte din Germania, s-a aflat la originea unei grave crize politice, după ce a lansat la sfârşitul lui iunie un ultimatum Angelei Merkel, pentru accelerarea expulzărilor de migranţi deja înregistraţi spre alte ţări europene. În final, el a acceptat să revină în guvern, la finalul unui conflict care ameninţa cu implozia coaliţiei guvernamentale între conservatori şi social-democraţi.
