14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInternaționalNATO își întoarce ochii către China!

NATO își întoarce ochii către China!

Pe 5 iunie, Wall Street Journal a raportat faptul că președintele american Donald Trump a decis să reducă numărul forțelor americane din Germania cu 9.500 de militari până în septembrie, cu alte cuvinte cu mai mult de un sfert dintre efectivele staționate în prezent. Un memorandum, despre care se spune că ar fi fost semnat de consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui, Robert O’Brien, ar limita numărul de trupe americane care s-ar putea afla în orice moment în Germania la 25.000 de militari, la jumătate față de limita statuată în prezent. Unele dintre trupe ar putea fi relocate în Polonia sau, în condițiile în care Polonia ar depăși plafonul de forțe americane prevăzut în acordul încheiat cu America în toamna anului trecut, parte dintre militarii din Germania ar putea fi relocați chiar și în România.

Fără a exista încă o confirmare oficială a mutării, 22 de membri republicani ai Congresului au adresat deja, Casei Albe, un memoriu, prin care au cerut administrației americane să-și reconsidere decizia vehiculată, în condițiile în care dezvăluirile din presă au provocat deja consternare în Germania, pe motivul că „nimeni din Washington nu s-a gândit să informeze în prealabil aliatul NATO al Germaniei”, după cum a afirmat chiar Peter Beyer, coordonator pentru cooperare transatlantică în Ministerul German de Externe.

Relocarea americanilor din Germania, subordonată unei schimbări de paradigmă

Însuși Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a refuzat să comenteze vehiculata relocare, arătând în schimb prezența militară crescută a Americii în Europa în ultimii ani. “Prezența SUA în Europa este bună pentru Europa, dar este bună și pentru Statele Unite”, a subliniat Stoltenberg, menționând că operațiunile Americii în Germania, cum ar fi baza aeriană la Ramstein și spitalul militar de la Landstuhl, sunt folosite pentru proiectarea forței dincolo de Europa, în Orientul Mijlociu și Africa.

Pe fondul așteptărilor privind reconfigurarea prezenței europene a aportului american din NATO, devine tot mai evident faptul că Organizația Nord Atlantică își reevaluează și optimizează din mers strategia și prioritățile sale pe termen lung. La summitul lor de la Londra din decembrie 2019, liderii NATO i-au acordat lui Stoltenberg sarcina de a analiza modul în care alianța ar trebui să se pregătească pentru următorul deceniu. Concluziile sale vor contribui la organizarea un summit anul viitor, însă secretarul general a anunța deja cele trei moduri în care alianța trebuie să se adapteze pentru viitor, în cadrul unei viziuni strategice, comunicate sub titulatura de „Reflecție asupra NATO 2030”.

Viziunea lui Stolteberg sau întoarcerea armelor către China

În primul rând, din punctul de vedere al lui Stoltenberg, NATO trebuie să se asigure că alianța rămâne puternică din perspectivă militară, investind în noi tehnologii. În al doilea rând, Alianța er trebui să devine mult mai omogenă din punct de vedere politic, aducând de partea sa o gamă mai largă de politici destinate consolidării celor 30 de membri ai NATO. Experiența epidemiei de coronavirus, sugerează nevoia unei mai mari încrederi în varianta excesului de dependență mondial față de aprovizionările chineze, lucru pe care NATO îl va lua în considerare pentru a-și actualiza cerințele de bază în materie de reziliență națională, pentru a se asigura că membrii alianței au robustețea necesară, la nivel de telecomunicații și alte infrastructuri, precum și capacitatea de a face față prin resurse propii unei pandemii. În al treilea rând, și poate cel mai important, Jens Stoltenberg are în vedere ca, din viitorul apropiat, alianța să adopte o abordare mai globală a obiectivelor sale funcționale, în special adaptându-se la creșterea amenințărilor venite din partea Chinei.

Afirmarea unui răspuns unitar coerent la provocările Chinei ar fi o nouă direcție explicit asumată de NATO. Fondată pentru a susține Uniunea Sovietică în Europa, NATO a suferit în ultimii 30 de ani atacuri repetate cu privire la relevanța sa în contextul realităților. Alianța a a participat, la îndemnul americanilor, la operațiuni dincolo de scopul constuirii sale, după războiul rece, în Balcani și în Afganistan, abia recent concentrându-se asupra amenințărilor venite din partea Federației Ruse, succesoarea URSS.

Prezența Chinei devine din ce în ce mai greu de ignorat de către oficialii Alainței. Jens Stoltenberg consideră că, în prezent, „China se apropie de noi” în tot felul de moduri, acoperind un spațiu tot mai întins, de la zona arctică la Africa și de la cyberspace la rețelele 5G și alte investiții în infrastructură în Europa, asta fără a mai pune la socoteală exercițiile comune, intensificate, cu Rusia. ”China este al doilea cel mai mare susținător al investițiilor și cheltuielilor militare”, subliniază Stoltenberg, atrăgând atenția asupra sisitemelor chineze de rachete de croazieră care pot ajunge în întregul NATO.

Cum s-ar putea concretiza instituțional noua preocupare a NATO în privința Chinei?

Ian Brzezinski, de la Consiliul Atlantic, un grup de experți specializați pe probleme NATO din Washington, sugerează că alianța ar putea înființa un Consiliu NATO – China, în conformitate cu comisiile de dialog pe care le are deja cu Rusia. Brzezinski solicită consultări mai aprofundate și exerciții militare mai solide cu partenerii din Pacific, opiniând, de asemenea, faptul că NATO ar trebui să ia în calcul înființarea unuia dintre „centrele sale de excelență” în regiune și a unui mic sediu militar, destinat coordonării exercițiilor militare și conștientizării prezenței NATO în regiune.
Confirmând teoria specialiștilor Consiliului Atlantic, Stoltenberg avertizează că noua orientare către China nu este aceea „de a muta NATO în Marea Chinei de Sud”, dar admite imperativul unei mai strânse colaborări cu țări aliate din regiunea Pacificului, inclusiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud. Ca o dovadă a acestei direcții în materie de strategie, ministrul apărării australian va participa, pentru prima dată, la reuniunea miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles săptămâna viitoare.

Una peste alta, chiar dacă noua strategie NATO asupra provocării create de expansiunea Chinei este la început, ideea pe care se bazează întreaga viziune pare a fi aceea că tocmai unitatea membrilor Alianței este componenta care le oferă un avantaj cheie aliaților. Chiar dacă PIB-ul Chinei ar putea să depășească mult timp America, NATO însumează aproape un miliard și jumătate de oameni din puterea militară și economică a lumii. Acest amănunt a fost subliniat chiar de către Tony Blinken, unul dintre principalii consilieri în politica externă a lui Joe Biden, potrivit căruia ”America reprezintă aproximativ 25% din economia mondială. Dar când China este angajată în practici injuste, este mult mai greu pentru ea să ignore 60% din PIB-ul mondial decât să nu ia în considerație un sfert din acesta”.

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă