9.8 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăInternaționalNoua criză Ucraina-Rusia, supralicitată în perspectiva alegerilor prezidențiale

Noua criză Ucraina-Rusia, supralicitată în perspectiva alegerilor prezidențiale

Șeful statului ucrainean s-a grăbit să declare legea marțială pe teritoriul țării, la câteva ore după incidentul în care forțele ruse au sechestrat trei vase militare ale Kievului în zona Strâmtorii Kerci. La sfârșitul lunii martie 2019, în Ucraina vor avea loc alegeri prezidențiale, iar aplicarea legii marțiale poate servi candidaturii lui Petro Poroșenko, în prezent foarte slab cotat în sondaje.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat decretul privind instituirea legii marțiale pe teritoriul Ucrainei pe o perioadă de 30 de zile. Parlamentul a aprobat la scurt timp solicitarea președintelui. Pentru a obține aprobarea Legislativului de la Kiev, Petro Poroșenko a susținut în Parlament un discurs ferm, în care a solicitat puteri extinse pentru a răspunde unei posibile invazii militare rusești împotriva Ucrainei. Mai mulți parlamentari și-au exprimat temerea că șeful statului deschide astfel calea pentru a avea dreptul de a suspenda alegerile prezidențiale din 31 martie 2019. Petro Poroșenko a negat că ar avea o astfel de intenție și a promis că nu va restricționa libertățile cetățenești.

Instituirea legii marțiale a fost propusă inițial de președintele Petro Poroșenko către CSAT-ul Ucrainei, Consiliul Național de Securitate și Apărare, pentru o perioadă de 60 de zile. În urma protestelor interne față de acest termen de două luni, președintele a scurtat termenul și a declarat starea excepțională pe o perioadă de doar 30 de zile. Formula a primit ulterior aprobarea Legislativului de la Kiev.

 

Ce invazie rusească visează Poroșenko?

Petro Poroșenko a promis Parlamentului că va transmite la începutul lunii decembrie proiectul de decizie privind stabilirea datei alegerilor din 2019. „Legea marțială va dura 30 de zile și se va finaliza la sfârșitul lunii decembrie. Însă la începutul lunii decembrie voi trimite Parlamentului proiectul deciziei Președinției privind data alegerilor, care ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2019, conform Constituției. Până atunci, în calitate de șef al Forțelor Armate, voi face toate eforturile ca în această perioadă limitată de timp toate resursele noastre să fie pregătite pentru respingerea unei ofensive majore a statului agresor, Rusia”, a transmis Petro Poroșenko cetățenilor ucraineni.

Deși noua criză dintre Rusia și Ucraina a amintit imediat de războiul dintre cele două părți început în 2014 prin confiscarea Crimeii de Rusia, declararea legii marțiale pare o reacție exacerbată a Kievului comparativ cu gravitatea ultimului incident. Marina Militară rusă a confiscat duminică prin forța armelor trei vase militare ucrainene care se apropiau de Strâmtoarea Kerci. După confiscarea Peninsulei Crimeea, Rusia deține controlul de facto al Strâmtorii Kerci, care face trecerea dintre Marea Azov și Marea Neagră. Ucraina are însă și ea acces la Marea Azov, iar până în prezent vasele ucrainene au putut tranzita Strâmtoarea Kerci fără să întâmpine probleme din partea militarilor ruși. Moscova a anunțat însă recent că vasele Ucrainei vor fi supuse verificărilor la trecerea prin Strâmtoare. Ucraina intenționează să construiască pe malul său al Mării Azov o bază militară, proiect pe care Rusia îl consideră o amenințare.

 

Mitingurile pot fi interzise în urma legii marțiale

Deși UE și Statele Unite au criticat decizia Rusiei de sechestrare a celor 3 vase și a echipajului lor de 23 de militari, un semn serios de întrebare se ridică față de fermitatea reacției președintelui ucrainean Petro Poroșenko, mai ales în condițiile apropierii alegerilor prezidențiale.

În anii 2014 și 2015, în cursul celor mai sângeroase confruntări din estul Ucrainei dintre Armata ucraineană și rebelii pro-ruși, președintele Petro Poroșenko nu a apelat la instituirea legii marțiale. Numeroși ucraineni, dar și occidentali, se întreabă pe Twitter dacă nu cumva noua criză dintre Ucraina și Rusia ar fi provocată de șeful statului ucrainean cu scopul construirii unei imagini electorale de salvator al națiunii prin care să câștige alegerile prezidențiale. În contextul în care Petro Poroșenko e cotat în sondajele de opinie cu sub 10% din intențiile de vot, o nouă criză îi poate oferi acestuia capital electoral, mai ales că numeroase orașe ucrainene se confruntă cu lipsa încălzirii în acest început de iarnă, și chiar unele cartiere din Kiev nu primesc apă caldă. Este cunoscut faptul că intrarea unei țări în stare de război defensiv crește sprijinul popular pentru conducerea politică a țării.

În prezent, Petro Poroșenko e creditat cu aproximativ 8% din intențiile de vot, fiind pe locul patru în cursa electorală. Pe primul loc în sondaje se află Iulia Timoșenko, pentru care se estimează 20% din intențiile de vot.

Declararea legii marțiale în Ucraina permite autorităților, printre altele, să interzică manifestațiile populare sau să închidă posturi media, dacă le consideră o amenințare la adresa țării.

 

Rusia „pacifică“ Marea Neagră cu focuri de armă

Introducerea legii marţiale în Ucraina comportă riscuri pentru o escaladare a conflictului în anumite regiuni ale acestei ţări, mai ales în sud-
est, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de Agerpres. „Aceasta este o problemă internă a Ucrainei, însă, pe fondul procesului electoral, un asemenea pas precum introducerea legii marţiale ar putea avea o tentă specială, prea puţin camuflată. În mod potenţial, introducerea legii marţiale într-o serie de regiuni poate constitui o ameninţare pentru escaladarea tensiunii într-o regiune unde există conflict. Mă refer la sud-estul Ucrainei“, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Întrebat dacă acest subiect va fi abordat într-un fel sau altul în timpul întrevederii planificate cu preşedintele SUA, Donald Trump, în timpul summitului G20 din această săptămână, responsabilul rus a opinat că acesta nu este un subiect pentru summitul G20. „În ceea ce priveşte discutarea la summit a acestui incident care a avut loc în urmă cu două zile – acesta nu este un subiect pentru summitul G20, însă dacă vor fi puse anumite întrebări în timpul întrevederilor bilaterale cu preşedintele Putin, nimeni nu trebuie să aibă îndoieli că preşedintele va da explicaţii exacte“, a subliniat Peskov.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, incidentul din Strâmtoarea Kerci nu necesită negocieri directe între preşedinţii Federaţiei Ruse şi Ucrainei – Vladimir Putin şi Petro Poroşenko – pentru că Paza de Coastă a Federaţiei Ruse deja i-a „pacificat“ pe cei care au încălcat frontierele Rusiei.

„De fapt, situaţia nu are nevoie de pacificare. Pacificarea a avut loc alaltăieri, când grănicerii noştri i-au pacificat pe cei care au încălcat frontierele de stat ale Federaţiei Ruse“, a spus Peskov, comentând propunerea secretarului de stat al SUA, Mike Pompeo, pentru organizarea de negocieri directe în vederea reglementării problemei. „Din câte ştiu, astăzi va fi procesul de judecată. Iată toată reglementarea, nu mai e nimic de reglementat“, a subliniat Peskov.

„În viitorul apropiat va fi făcută publică poziţia preşedintelui. A subaprecia importanţa şi pericolul unor asemenea provocări ar fi incorect“, a spus Peskov.

Cele mai citite

Claudiu Târziu (AUR): „Aberant, un elev român este amendat pentru patriotism!”

Senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), se declară revoltat de cazul unui elev de liceu din...

Ciolacu: România va avea cea mai mare creştere economică din Europa în 2024

România va avea "cea mai mare" creştere economică din Europa anul acesta, bazată pe investiţii şi nu pe consum, a declarat, marţi, prim-ministrul Marcel...

Cresc importurile de electricitate din Ucraina după atacurile rusești

Importurile zilnice de electricitate din Ucraina vor atinge cel mai ridicat nivel din acest an, după ce o serie de atacuri cu rachete rusești...
Ultima oră
Pe aceeași temă