19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInternaționalO SCOȚIE INDEPENDENTĂ s-ar confrunta cu o gaură mare în finanțele sale...

O SCOȚIE INDEPENDENTĂ s-ar confrunta cu o gaură mare în finanțele sale publice

Financial Times dedică o serie de articole care adresează întrebarea dacă Marea Britanie se îndreaptă spre despărțirea de Scoția.
 
Potrivit unei prime analize a FT o Scoție independentă ar moșteni o gaură mare în finanțele sale publice, deoarece veniturile fiscale mai mici decât cele preconizate, Brexit și criza coronavirusului au crescut deficitul bugetar al țării.
 
O deteriorare semnificativă a poziției fiscale a Scoției de la referendumul de independență al țării din 2014 sugerează că se va confrunta cu un deficit persistent de aproape 10% din produsul intern brut – cu mult înaintea normelor internaționale – dacă țara va părăsi Marea Britanie până la jumătatea acestui deceniu.
 
Pe baza ipotezelor anterioare ale partidului național scoțian pro-independență, acest lucru ar însemna că Scoția ar trebui să crească impozitele sau să reducă anual cheltuielile publice cu echivalentul a 1.765 lire sterline pe persoană în perioada de după ieșirea din Marea Britanie, pentru a restrânge deficitul la niveluri durabile.
 
La rândul său, acest lucru subliniază modul în care tranziția Scoției către o economie stabilă și avansată ar fi mai dificilă în comparație cu momentul organizării referendumului din 2014.
 
Nicola Sturgeon, primul ministru al Scoției și liderul SNP, își propune să obțină o majoritate absolută la alegerile parlamentului scoțian din 6 mai și apoi să solicite prim-ministrului britanic Boris Johnson să autorizeze un alt vot de independență. Scoțienii au respins independența cu 55% până la 45% în 2014, dar sondajele de opinie sugerează că publicul este acum împărțit în mod egal.
 
Diagramele care arată sprijinul pentru independența Scoției sunt 45 % la 45%.
Estimarea FT conform căreia deficitul Scoției ar fi de aproape 10% din PIB înseamnă că mărimea creșterii impozitelor sau reducerea cheltuielilor necesare pentru a reduce împrumuturile publice la niveluri gestionabile s-a dublat în comparație cu limitele strânse de cheltuieli propuse de o comisie economică SNP în 2018 La momentul plebiscitului din 2014, SNP a spus că nu este nevoie de reducerea deficitului, deoarece țara se poate baza pe veniturile din petrolul din Marea Nordului.
 
Poziția fiscală mult mai slabă a Scoției ar prezenta o națiune recent independentă cu un set dificil de alegeri. Ar putea impune mulți ani de restrângere a cheltuielilor sau impozite mai mari sau ar putea paria că piețele financiare ar fi dispuse să acorde împrumuturi la rate de dobândă foarte mici unui nou împrumutat suveran cu un deficit mare și persistent.
 
Neil Shearing, economist la Capital Economics, o companie de consultanță, a declarat că o Scoție independentă ar avea nevoie de „o ajustare fiscală mare și guvernul său va trebui să comunice intențiile sale într-un mod clar și credibil piețelor”.
 
Nicola Sturgeon, primul ministru al Scoției, își propune să obțină o majoritate absolută la alegerile parlamentului scoțian din 6 mai.
Puțini economiști au crezut că o economie avansată de mărimea Scoției ar fi neviabilă în mod independent, dar au avertizat că va exista o tranziție dificilă către finanțe publice stabile, precum și provocări majore în ceea ce privește monedele și acordurile comerciale.
 
Thomas Sampson, profesor asociat la London School of Economics, a declarat că Irlanda a arătat că prosperitatea și independența față de Marea Britanie sunt posibile pe termen lung pentru Scoția, „dar pe termen scurt și mediu, ar exista o mulțime de probleme”.
 
Finanțele publice se remarcă acum ca o provocare mult mai mare pentru Scoția decât în ​​2014, în principal din cauza scăderii prețului petrolului.
 
Scoția a primit 1.633 lire sterline de persoană în cheltuieli publice mai mult decât media din Marea Britanie în 2019-20, potrivit ultimelor cifre ale guvernului scoțian. Țara a generat, de asemenea, cu 308 GBP mai puțin venituri fiscale per persoană decât media din Marea Britanie, dacă este inclusă o parte geografică din veniturile din petrolul din Marea Nordului.
 
Acest lucru lasă o deficiență mare de finanțare pentru o Scoție independentă care nu a fost acolo în 2014. Apoi, SNP a spus că odată cu divizarea geografică a veniturilor din petrolul din Marea Nordului, datele arătau un deficit care trebuia să scadă la 1,6% din PIB până în 2016-17 .
 
Dar la scurt timp după referendumul din 2014, prețul petrolului a scăzut și veniturile fiscale nu și-au revenit niciodată. Guvernul scoțian a estimat ulterior deficitul Scoției la 8,3% din PIB în 2016-17, în același timp cu împrumuturile britanice.
Sfârșitul posibilității ca petrolul să finanțeze ambițiile unei Scoții independente a condus SNP la înființarea unei comisii în 2018 pentru a elabora o nouă strategie economică.
 
Condusă de Andrew Wilson, economist și fost membru SNP al parlamentului scoțian, comisia pentru creștere durabilă a spus că trebuie să existe un plan pentru reducerea deficitului țării la 3 procente din PIB pentru a fi gestionat.
 
Acest lucru este echivalent cu ceea ce guvernul britanic consideră că este în concordanță cu nivelurile stabile ale datoriilor ca pondere a economiei pe termen mediu și ar îndeplini majoritatea normelor internaționale pentru un deficit gestionabil.
 
Comisia Wilson a propus economii din partea apărării mai mici și din alte cheltuieli partajate la nivelul Marii Britanii, o „plată de solidaritate” pentru a acoperi partea din Scoția din datoria Marii Britanii și a declarat că se așteaptă o îmbunătățire suplimentară a finanțelor publice din Marea Britanie începând cu 2016-17. Aceasta a însemnat că deficitul scoțian va scădea la 5,9% din PIB.
 
Însă, cu încercarea lui Wilson de a reduce deficitul la 3% din PIB, aceasta a însemnat închiderea unui decalaj fiscal de 2,9%, așa că a pledat pentru un plan pe cinci până la șase ani de control al cheltuielilor pentru a atinge ținta.
 
Deși au existat multe ipoteze făcute de Wilson care ar fi probabil pusă la îndoială de către guvernul britanic, raportul său a fost descris ca „neplauzibil” de Institutul pentru Studii Fiscale, un grup de reflecție influent.
 
Cu toate acestea, de la comisia Wilson, veniturile Scoției din impozitul pe venit, asigurările naționale și taxa pe valoarea adăugată au fost mai mici decât se aștepta, potrivit guvernului scoțian.
 
Și pe fondul Brexitului și al pandemiei Covid-19, guvernul britanic a abandonat planurile de echilibrare, astfel încât o Scoție independentă nu ar mai putea presupune că va moșteni o poziție fiscală îmbunătățită.
 
Folosind aceleași ipoteze ca și comisia Wilson și, odată ce economia Marii Britanii și-ar reveni pe deplin după pandemie, FT estimează că o Scoție independentă va avea un deficit de 9,9% din PIB la mijlocul acestui deceniu. S-ar reduce la 8,7% din PIB, cu cheltuieli de apărare mai mici și alte cheltuieli partajate la nivelul întregului Regatul Unit.
 
Dar reducerea deficitului la 3% din PIB necesită închiderea unui decalaj fiscal de 5,7%: aceasta ar presupune creșteri anuale ale impozitelor sau reduceri ale cheltuielilor echivalente cu 1.765 GBP pe persoană.
 
Finanțele publice ale Scoției s-au înrăutățit din 2014. Diferența de finanțare pentru 2021 pentru 2025-26 se ridică acum la 5,7% din PIB, echivalentul a 1.765 GBP pe persoană.
Wilson a declarat că punctul de plecare fiscal și economic pentru o Scoție independentă a devenit mai dificil de când a raportat comisia sa, dar că, la fel ca alte mici economii avansate, ar putea realiza finanțe publice durabile.
 
„Punctul de plecare va reflecta modul în care este și a fost administrată Marea Britanie, economia și inegalitățile sale regionale foarte substanțiale – este un motiv de schimbare, nu de a rămâne la fel”, a adăugat Wilson. „Nu există nicio îndoială că Brexit a îngreunat punctul de plecare. Din nou, acesta este un motiv pentru schimbare, nu pentru a rămâne la fel. “
 
SNP, care nu are în prezent un prospect economic detaliat pentru o Scoție independentă, nu a răspuns în detaliu la estimările FT și a reiterat calculele din partea comisiei Wilson.
 
„Înainte de Covid, veniturile fiscale ale Scoției au fost estimate să acopere toate cheltuielile descentralizate pentru serviciile publice de zi cu zi – cum ar fi NHS (Sistemul Național de Sănătate) și școlile -, precum și toate cheltuielile pentru pensii și toate securitățile sociale.
 
„Întregul punct al independenței este de a oferi parlamentului scoțian toate pârghiile economice de care are nevoie pentru a ne dezvolta economia și pentru a face alegerile pe cheltuieli publice potrivite intereselor Scoției.”
 
Având în vedere ratele dobânzilor la nivel global la niveluri minime istorice, o alternativă la reducerea cheltuielilor sau impozite mai mari ar putea fi căutarea de finanțare externă pentru a menține împrumuturile la aproape 10% din PIB.
 
Dar investitorii de obligațiuni suverane au avertizat să nu se bazeze prea mult pe accesul la credite ieftine.
 
David Riley, strateg de investiții șef la BlueBay Asset Management, un investitor în obligațiuni, a spus că „o Scoție independentă va beneficia de îndoieli din partea investitorilor care caută diversificare și randament. . . dar investitorii ar dori asigurări că guvernul are un cadru de politică macroeconomică credibilă, inclusiv un plan de reducere a deficitului bugetar ”.
 
O altă complicație în ceea ce privește împrumuturile se referă la viitoarele aranjamente valutare ale Scoției.
 
Comisia Wilson a recomandat unei Scoții independente să continue să utilizeze lira sterlină până când va fi gata să adopte propria sa monedă. Dar dependența de lire sterline ar spori nevoia de politici fiscale de încredere, deoarece investitorii de obligațiuni ar dori să fie siguri că vor fi rambursate.
 
Shearing la Capital Economics a spus că nu crede că poziția fiscală a Scoției este „neapărat un dezastru”, dar ar trebui gestionată cu atenție în cadrul unei strategii economice credibile.
 
“Scenariul de coșmar este un plan fiscal lipsit de credibilitate, emis într-o monedă lipsită de credibilitate, pe lângă un stoc relativ mare de datorii existente și care vine într-un moment în viitor în care randamentele globale sunt mult mai mari”, a adăugat el.

 
CONTEXT

 
Înaintea alegerilor pentru parlamentele scoțian și galez din 6 mai, FT analizează dacă cele patru națiuni ale Marii Britanii sunt susceptibile să rămână împreună.
Partea 1: Care este costul economic al independenței Scoției și își poate permite țara?
Partea 2: Boris Johnson are un plan pentru a salva Marea Britanie de la despărțire?
Partea 3: Care este forma viitoare a guvernului în Țara Galilor pe măsură ce crește interesul pentru independență?
Partea 4: Irlanda de Nord se află pe o cale inexorabilă către o Irlanda unită?
Având în vedere că împrumuturile persistente sunt puțin probabil să aibă succes, o Scoție independentă ar avea nevoie de o performanță economică mult îmbunătățită pentru a evita un control strict al cheltuielilor sau impozite mai mari.
 
Dar Brexit ridică întrebări cu privire la granița cu Anglia, care ar putea reprezenta o nouă amenințare pentru perspectivele Scoției pentru un PIB mai mare.
 
SNP vrea ca o Scoție independentă să adere la UE, iar apartenența la uniunea vamală și piața unică a blocului ar crește posibilitatea unei granițe dure cu Anglia, cea mai mare piață a sa.
 
O lucrare de cercetare a LSE publicată în februarie a declarat că problemele de frontieră care decurg din Scoția din Marea Britanie ar compune pierderile din Brexit și a estimat că acestea ar putea avea ca rezultat scăderea veniturilor scoțiene între 6,3% și 8,7% pe termen lung, niciun eveniment nu se întâmplă.
 
Prețurile mai mici ale petrolului, veniturile fiscale scoțiene mai slabe, Brexit și coronavirus au crescut toate costurile independenței pentru Scoția. David Phillips, director asociat IFS, observând alegerile grele pentru a face față deficitului, a declarat: „Bineînțeles că Scoția este o țară bogată, își poate permite să fie independentă. Este doar o chestiune de tăiere a pânzei pentru a se potrivi cu mărimea poșetei sale “.

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...

Orașul Harkov ar fi fost atacat de Rusia cu un nou tip de bombă cu sistem de ghidare

Este posibil ca Rusia să fi utilizat un nou tip de bombă cu sistem de ghidare în atacurile aeriene asupra oraşului Harkov, din nord-estul...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...
Ultima oră
Pe aceeași temă