Haftar, comandantul Armatei Naţionale Libiene (LNA), a ordonat forţelor sale luna trecută să cucerească capitala libiană, aflată sub controlul guvernului premierului Fayez Serraj, recunoscut pe plan internaţional.
La încheierea reuniunii cu uşile închise ale Consiliului de Securitate, solicitată de Marea Britanie, cei 15 membri şi-au exprimat “profunda îngrijorare” în legătură cu instabilitatea şi înrăutăţirea situaţiei umanitare din împrejurimile oraşului Tripoli.
Consiliul de Securitate al ONU a solicitat tuturor părţilor să revină la masa negocierilor intermediate de Naţiunile Unite şi să se angajeze să înceteze focul şi să reducă tensiunile pentru a favoriza succesul medierii.
Declaraţia nu menţionează nicio condiţie prealabilă şi nici nu solicită în mod expres mareşalului Haftar să pună capăt ofensivei.
Lupta pentru Tripoli, care a făcut până acum aproximativ 400 de victime, a ajuns într-un moment de impas, niciuna din tabere nereuşind să obţină progrese substanţiale.
Consiliul de Securitate al ONU a lăsat în plan secund o rezoluţie elaborată de Marea Britanie, care ar avea o influenţă juridică.
Franţa, membru permanent al Consiliului, este acuzată de şeful Guvernului de Uniune Naţională (GNA) că l-ar susţine în mod secret pe mareşalul Haftar, acuzaţie negată de Paris.
De asemenea, SUA par să îşi fi schimbat poziţia la sfârşitul lunii aprilie, când preşedintele Donald Trump a făcut o declaraţie în care a recunoscut “rolul important al lui Haftar în combaterea terorismului şi securizarea resurselor de petrol ale Libiei”, după o convorbire telefonică cu LNA.
Liderul libian sprijinit de ONU, Fayez Serraj, a cerut joi preşedintelui Trump, într-un articol, să contribuie la încetarea sprijinului pe care unii actori străini îl acordă mareşalului Haftar.
