Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cei mai bogați oameni din lume au pierdut peste o sută de miliarde de dolari

Cei mai bogați oameni din lume au pierdut peste o sută de miliarde de dolari

Panică pe Wall Street

Pe o piaţă febrilă faţă de creşterea ratelor dobânzilor după luni de euforie bursieră, agitaţia s-a accentuat după o nouă şedinţă haotică pe Wall Street. Degringolada a continuat la bursele europene şi asiatice.

Gabriela Anghel 0 comentarii

Donald Trump a evaluat greșit mecanismul bursier când și-a anunțat reformele, tăierea de taxe și creșterea salariilor în special. După ce a constatat o creștere, pe care și-a însușit-o imediat, ca rezultat al deciziilor sale, acum trebuie să facă față catastrofei.

Tăierea taxelor a atras creșterea nevoii de împrumut a Rezervelor Federale, iar Congresul este nevoit să urgenteze ședința pentru creșterea limitei de împrumut, dar până acum încă nu a anunțat vreo decizie.

După Wall Street, Tokio şi Shanghai, au urmat Bursele europene. Principalii indici bursieri din SUA, Japonia şi China au cunoscut căderi spectaculoase. Paris, Londra şi Frankfurt au deschis
marţi pe roşu. Un val de panică a cuprins principalele pieţe financiare după închiderea în puternică scădere de luni, 5 februarie, pe Wall Street.

„Europa se află în faţa unui val roşu după baia de sânge asupra pieţelor americane, la două săptămâni după un vârf istoric atins de Wall Street“,  subliniază Jasper Lawler, analist la London Capital Group.

Şi bursele cad ca în principiul dominoului. Londra a pierdut 3,5%, Madrid 3,3%, Frankfurt 3,58% şi Milano peste 3%.

Experţii estimau marţi că indicii europeni vor înregistra căderi puternice după închiderea şedinţei la New York. „Şedinţa de marţi va fi extrem de importantă, poate cea mai importantă de la debutul anului, pentru că va testa nervii investitorilor şi va confirma, sau nu, dacă am intrat într-o fază de cădere a pieţei“, au declarat  experţii de la Mirabaud Securities Geneve.

 Indicele panicii crește printre investitori

Aceeaşi degringoladă şi în Asia – Bursa din Tokio s-a devalorizat marţi cu peste 4% la închidere, după ce înainte pierduse 7%, dominată de panică. Bursa din Shanghai a căzut cu peste 3% la închiderea şedinţei de marţi, în timp ce Shenzhen, a doua piaţă din China Continentală, s-a devalorizat cu 4,44%.

Indicele panicii a crescut vertiginos după ce Bursa din Paris a înregistrat a treia şedinţă în scădere, în timp ce Wall Street nu a reuşit să-şi revină după şedinţa de vineri, când Dow Jones a căzut cu peste 1.500 puncte,  alte pieţe europene acuzând aceeaşi tendinţă.

Este uşor să cazi în catastrofism pe pieţele financiare şi când indicii înregistrează o scădere mai puternică decât de obicei, cuvântul „crash“ se răspândeşte rapid. Analizele de specialitate au precizat că evenimentele zilei de luni, 5 februarie, nu au fost generate de pierderea de 4 procente a pieţelor  într-o săptămână, ci de  faptul că se pomenește tot mai des cuvântul „crash“.

Temerile inflaţioniste au fost reactivate, paradoxal, de creşterea salariilor în SUA şi panica operatorilor financiari în fața unui consum mai mare, ceea ce a dus la declanşarea accelerării vânzărilor.

Printr-o coincidenţă, luni a fost ziua schimbării conducerii Rezervei Federale americane, FED, când Jerome Powell a depus jurământul, devenind noul preşedinte. Succesorul lui Janet Yellen a afirmat într-o alocuţiune că  şomajul este în scădere, economia este în creştere şi inflaţia este scăzută.

Or, revenirea la creşterea preţurilor ar putea incita FED să ridice ratele dobânzilor sale mai rapid decât era prevăzut, arată experţii. În decembrie, crescând ratele sale directoare cu un sfert de punct, banca federală a lăsat de înţeles că ar putea proceda la trei corecţii suplimentare. Acest ritm s-ar putea accelera în perioada de supraîncălzire economică.

Principiul dominoului

Vânzătorii de acţiuni au reinvestit în bonuri ale Trezoreriei americane pentru a-şi limita riscurile. În acest context, criza bursieră americană, care a determinat căderea altor burse mondiale (Tokio a scăzut cu 2,5%, Stoxx Europe 600 cu 1,6%), a condus la o scădere a dolarului.

În caz de criză, operatorii aleg deviza americană, care a câştigat 0,2% faţă de monede externe şi cu 0,3% în raport cu euro.

Fenomenul a fost amplificat de discursul lui Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, punând în gardă contra unei creşteri a euro, în declaraţiile făcute în Parlamentul European.

„Recenta volatilitate a tuturor schimburilor a suscitat noi curenţi contrarii şi implicaţiile pentru perspectivele stabilităţii preţurilor pe termen mediu trebuie supravegheate îndeaproape.“

Supraîncălzirea economiei americane se poate explica prin  politica monetară foarte binevoitoare de ani de zile,  dar şi prin reforma fiscală, care obligă întreprinderile din afară să repatrieze lichiditățile.

Logic, creşterea salariilor în SUA este una dintre veştile economice bune din ultimii ani, dar revenirea la normal va marca sfârşitul banilor gratuiţi (credite) şi deci o valorizare mai slabă a activelor.

Deficitul bugetar al SUA era peste 3%  în 2017.

Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut luni 114 miliarde de dolari, în urma căderilor de pe Wall Street.

Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume, a fost lovit cel mai tare, acesta rămânând fără 5,1 miliarde dolari în conturi, potrivit  Bloomberg Billionaires Index. 

Averea lui Mark Zuckerberg e mai mică acum cu 3,6 miliarde dolari, al doilea cel mai mare declin. Nici Jeff Bezos nu a rămas neatins: acesta a pierdut 3,3 miliarde dolari. 

Aceste pierderi ale celor mai bogați oameni din lume au efect imediat asupra pie­ței muncii, dacă pierderile continuă.

Și Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de marţi, în ton cu restul burselor europene, antrenate de căderile de pe piaţa americană şi de pe bursele asiatice.

Indicele BET înregistra o cădere de peste 3%, cele 13 companii din componenţa sa fiind pe roşu, cu minusuri de 1 până la 5 procente.

Însă Banca Națională a anunțat că pierderile coloșilor financiari mondiali nu afectează România. 

Comentarii

loading...