Cei doi – între care un vecin – sunt acuzaţi că au ucis-o pe Mireille Knoll din cauza “apartenenţei reale sau presupuse a victimei la o religie”, au menţionat surse judiciare.
Sumbra crimă a generat o vie emoţie în Franţa, nu doar în comunitatea evreiască. Parchetul din Paris a reţinut de luni caracterul antisemit al cazului, având în vedere declaraţiile unuia dintre suspecţii reţinuţi şi faptul că amândoi cunoaşteau religia victimei, potrivit unor surse apropiate de anchetă.
Mobilul privilegiat este furtul, suspecţii profitând de slăbiciunea victimei, chiar dacă aceasta ducea un trai foarte modest, au adăugat sursele. Pe corpul femeii au fost găsite de asemenea urme de lovituri de cuţit. În plus, vecinei victimei îi ştia religia, iar presupusul său complice l-a acuzat că a strigat “Allah Akbar” la comiterea faptelor, au mai indicat acestea.
“Îmi exprim emoţia în faţa crimei înfiorătoare comise împotriva doamnei Kmoll. Îmi reafirm hotărârea absolută de a lupta împotriva antisemitismului”, a reacţionat pe Twitter preşedintele Emmanuel Macron.
Născută la Paris în decembrie 1932, Mireille Knoll a reuşit să scape, zece ani mai târziu, de cel mai mare val de arestări din comunitatea evreiască din Franţa din cel de-al doilea război mondial, fugind din capitală împreună cu mama sa. Peste 13.000 de oameni, între care o treime erau copii, au fost arestaţi de poliţia franceză în iulie 1942 pentru a fi deportaţi, conform solicitărilor naziştilor.
Primul suspect, născut în 1989 şi cunoscut de poliţie pentru violuri şi agresiuni sexuale, este un vecin care o vizita pe victimă, care “îl considera ca pe copilul ei”, după cum a declarat pentru AFP fiul femeii. Celălalt, în vârstă de 21 de ani şi cunoscut de asemenea pentru violuri, se afla şi el în imobil în ziua crimei.
În aprilie 2017, o altă evreică din Paris, în vârstă de 65 de ani, a fost ucisă de un vecin, care a lovit-o repetat, strigând “Allah Akbar”, proferând insulte şi recitând din Coran, după care a aruncat-o pe geam. Comunitatea evreiască din Franţa, care reprezintă sub 1% din populaţie, este ţinta unei treimi din infracţiunile motivate de ură înregistrate în această ţară, potrivit AGERPRES.
