Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parisul şi Berlinul îndeamnă să se avanseze în problema migraţiei, fără să se aştepte consensul Celor 28

Parisul şi Berlinul îndeamnă să se avanseze în problema migraţiei, fără să se aştepte consensul Celor 28

Franţa şi Germania îndeamnă la acorduri între mai multe ţări cu privire la provocări ale migraţiei, în vederea ocolirii lipsei consensului care paralizează Uniunea Europeană (UE) în această problemă.

Rl online 0 comentarii

În timp ce lideri din 16 ţări s-au reunit duminică la Bruxelles, într-un mini-summit vizând să potolească atmosfera tensionată pe tema problemelor migraţiei, conflicul la Marea Mediterană între ONG-uri umanitare şi Guvernul italian a continuat.

O navă a ONG-ului german Lifeline a fost blocată în largul Maltei - cu 239 de migranţi la bord -, iar Italia şi apoi Malta i-au refuzat acostarea.

Ministrul italian de Interne Matteo Salvini a somat ONG-urile internaţionale să stea departe de operaţiunile de salvare a migranţilor şi să lase Paza de Coastă libiană să se ocupe de această sarcină. ”Porturile italiene le vor fi închise celor care ajută traficanţii de fiinţe umane”, a subliniat Salvini.

El a anunţat duminică seara că Paza de Coastă libiană a recuperat de pe mare şi a adus în Libia peste 820 de migranţi în ziua de duminică. ”Reuniunea informală” de duminică de la Bruxelles nu a condus la măsuri concrete, însă a fost ”utilă”, a apreciat la rândul său preşedintele francez Emmanuel Macron. Ea a ”permis îndepărtarea unor soluţii neconforme valorilor noastre, precum strategiile de expulzare”, a declarat Macron, pledând în favoarea unei ”soluţii europene”.

Această soluţie ”se va construi numai pe cooperarea între statele membre UE, fie că va fi o cooperare în 28 sau între mai multe state care decid să avanseze împreună”, a adăugat el, un ecou al declaraţiilor cancelarului german Angela Merkel. ”Suntem cu toţii de acord să reducem migraţia neregulată, pentru a ne proteja frontierele”, a declarat Merkel.

Dar când nu este posibil un consens, ”noi vrem să-i unim pe cei care vor să să găsească un cadru comun de acţiune”, a subliniat cancelarul.

Ea a evocat anterior necesitatea de a găsi ”acorduri bilaterale sau trilaterale în interes reciproc”, pornind de la principiul că summitul Celor 28 programat pe 28-29 iunie la Bruxelles ”nu va aduce încă soluţia globală la problema migraţiilor”.

Merkel şi Macron au pus accentul pe necesitatea soluţionării problemei ”mişcărilor secundare”, adică a solicitanţilor de azil care se deplasează în UE în loc să rămână în ţara în care au intrat pe teritoriul UE, în aşteptarea unei decizii cu privire la cazul lor.

Cu scopul de a pune capăt acestei mişcări a ameninţat ministrul german de Interne Horst Seehofer să instaureze o expulzare unilaterală la frontiere a migranţilor - în pofida avizului unui cancelar fragilizat, care doreşte decizii concertate cu vecinii ei. ”Ideea de plecare a acestei reuniuni era un pic să o salveze pe Merkel”, sublinia o sursă diplomatică, înaintea acestui minisummit boicotat de ţările membre ale Grupului de la Vişegrad (V4 - Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia), dar la care Italia a participat.

Premierul Guvernului populist şi de extremă dreapta italian Giuseppe Conte s-a declarat ”foarte satisfăcut” de rezultatul întâlnirii, în cursul căreia şi-a prezentat propunerile.

Potrivit unui document văzut de AFP, Roma a îndemnat să se ”depăşească” principiul Regulamentului de la Dublin - care încredinţează ţărilor de intrare în UE responsabilitatea soluţionării cererilor de azil şi a cărui reformă se află într-un punct mort de doi ani, din cauza opoziţiei frontale a ţărilor de la Vişegrad, care se opun oricărei măsuri de repartizare.

Italia cere de asemenea, în textul său să le fie impuse ”sancţiuni financiare” ţărilor care nu primesc refugiaţi, aşa cum a cerut Macron cu o zi înainte.

Tonul a urcat din nou, sâmbătă, când Guvernul italian a denunţat ”aroganţa” lui Macron, în urma unor critici ale preşedintelui francez la adresa Italiei şi propunerii sale cu privire la ”centre închise” de migranţi în ţările în care au intrat în UE, în care aceştia să aştepe să li se examineze cazul, fără să se poată deplasa către alte ţări.

Parisul ”nu are de primit lecţii de la nimeni”, a declarat Macron duminică, subliniind că Franţa a primit mai multe cereri de azil de la începutul anului decât Italia.

Toate statele europene sunt de-acum de acord să consolideze frontierele externe ale UE, însă ele continuă să aibă disensiuni cu privire la responsabilităţile lor în preluarea în grijă atât a unor migranţi care încearcă să ajungă în Europa, cât şi a celor care se află deja în Europa - în pofida scăderii masive a sosirilor pe coastele europene, constate începând din 2016.

Premierul belgian Charles Michel a evocat ideea înfiinţării unor ”centre de orientare sau hotspot-uri”, referindu-se la idei încă vagi cu privire la înfiinţarea unor ”platforme de debarcare” a migranţilor salvaţi pe mare, inclusiv în afara UE - numele Tuniei este citat adesea - şi a unor centre de primire migranţi în ţări de tranzit.

Aceste proiecte - aflate în stare incipientă - vizează să poată distinge în amonte, înainte de periculoasele traversări ale Mării Mediteranei, care migranţi sunt efectiv eligibili la dreptul de azil şi să-i descurajeze pe ceilalţi să încerce acest periplu.

Comentarii

loading...