Actualul șef al statului a obținut peste 60 la sută din voturi, potrivit rezultatelor parţiale difuzate de ministerul Justiţiei, după numărarea a 85 la sută din buletine.
“Sunt surprins şi mişcat de această susţinere”, a declarat Niinisto.
Această victorie din primul tur, nemaiîntâlnită din 1994 şi prima alegere a unui preşedinte finalndez cu vot majoritar direct, a fost recunoscută de principalul său rival, candidatul Verzilor, Pekka Haavisto, care a obţinut aproximativ 12% din voturi.
“Recunosc că Niinisto a câştigat aceste alegeri şi îl felicit”, a spus Haavisto.
Sauli Niinisto este preşedintele finlandez cel mai popular după Urho Kekkonen (1956-1981) şi îl devansează pe mareşalul Mannerheim, erou al războiului contra Uniunii Sovietice al cărui loc în memoria colectivă a finlandezilor este comparabil cu cel al generalului De Gaulle în Franţa.
Niinisto şi-a exercitat din plin atribuţiile funcţiei sale pentru a-şi cultiva relaţiile cu Rusia. Strategia sa nu a împiedicat însă Finlanda, fost teritoriu al Rusiei imperiale (1809-1917), să se apropie de SUA şi de NATO.
”Unul dintre principalele obiective ale politicii externe şi de securitate ale Finlandei este acela de a evita să fie implicată într-un conflict armat”, explica Sauli Niinisto la jumătatea acestei luni, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la crearea forţelor armate finlandeze.
Născut în august 1948 la Salo (sud-vest) într-o familie de muncitori, Sauli Niinisto a devenit avocat înainte de a intra în politică din partea partidului conservator Coaliţia Naţională.
Ministru al justiţiei în 1995-1996, el a asigurat ulterior portofoliul finanţelor (1996-2003) şi şi-a ajutat ţara să depăşească recesiunea de la finalul anilor ’90, înainte de a adera la zona euro. Între 2007 şi 2011, Niinisto a fost preşedinte al parlamentului finlandez.
