Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Președintele Macron, tentat de un răspuns securitar

Președintele Macron, tentat de un răspuns securitar

Actul VIII al „vestelor galbene” a fost marcat de multe violențe și de o intruziune în ministerul purtătorului de cuvânt al guvernului, iar executivul promite o contraofensivă, „un răspuns de mare fermitate”.

Gabriela Anghel 0 comentarii

La Paris, Lyon, Rouen sau Marseille, cel puțin 50.000 de „veste galbene” s-au mobilizat pentru a opta zi de acțiune la nivel național, dar la sfârșitul zilei au avut loc mai multe incidente și ciocniri cu forțele de ordine. Insensibile la concesiile guvernului și față de marea dezbatere națională care ar trebui să se deschidă la jumătatea lunii ianuarie, „vestele galbene” s-au reunit sâmbătă în locurile simbolice din numeroase orașe ale Franței.

Actul VIII, a opta zi de proteste, era considerat un test pentru această mișcare inedită de contestare care destabilizează executivul de o lună și jumătate, dar care a dat semne de „reducere a respirației” în ultimele săptămâni. Vineri, înaintea „zilei opt” de proteste, un „purtător de cuvânt” controversat al „vestelor galbene” prezicea un debut al anului 2019 foarte violent. Arestarea la Paris a „vestei galbene” Eric Drouet, figură mediatică controversată a mișcării, a provocat joia trecută indignarea „vestelor galbene”, dar și a opoziției politice și a contribuit la creșterea numărului celor ieșiți în stradă.

Mobilizarea a peste 50.000 de persoane a reprezentat un succes contabil pentru „vestele galbene”, dar incidentele violente izbucnite la Paris, Bordeaux sau Toulouse au eclipsat mesajul acestei mișcări care viza inițial prețul carburanților înainte de a trece la revendicări mai largi, cum este referendumul inițiativei cetățenești (RIC).

După o sâmbătă de mobilizare afectată de ciocniri violente, protestatarele au preluat duminică flacăra unei contestări care se încăpățânează în fața unui guvern tentat de a înăspri represiunea. În orașele Franței, sute de femei au defilat luându-l ca țintă pe șeful statului, cu speranța de a oferi o imagine mai pașnică a mișcării. „Guvernul vrea să trecem drept spărgători, dar astăzi suntem mame, bunici, suntem fiicele, surorile tuturor cetățenilor”, declara la Caen Chloe Tessier, profesoară, după violențele din ajun.

 

Răceală la vârful statului

Fragilizat de această contestare inedită, Emmanuel Macron a anunțat la 10 decembrie o serie de măsuri sociale și a promis în discursul din 31 decembrie o revenire la „ordinea republicană”. Fără să reușească să stingă fronda. Duminică, premierul Edouard Philippe s-a întâlnit cu ministrul de Interne, Christophe Castaner, și cu secretarul său de stat, Laurent Nunez, pentru a defini contururile răspunsului promis după violențele de sâmbătă. „Guvernul a înăsprit tonul fără să înăsprească acțiunile sale”, estima un ministru, care crede că „de acum vor fi măsuri mai dure, ca stabilirea listelor de spărgători, arestări sistematice, consemne mai ferme către forțele de ordine”. Pentru a ieși din criză, guvernul studiază pista unei consultări.

RIC - aceste trei litere negre scrise pe pancarte galbene fluorescente sunt vizibile în rândurile „vestelor galbene”. RIC pentru „referendum de inițiativă cetățenească”, revendicarea-pilot a mișcării. În Franța, executivul și parlamentarii pot propune, cu unele condiții,  texte pentru un sufragiu universal. Revizuirea Constituției din 2008 a adăugat posibilitatea de convocare a unui referendum la inițiativa „unei cincimi a membrilor Parlamentului susținuți de o zecime din electorii înscriși pe listele electorale”, adică peste 4,5 milioane persoane. Dar acest „referendum de inițiativă împărtășită”, în vigoare din 2015, nu a fost niciodată aplicat, deși a fost conceput un site Internet pentru susținerea eventualelor propuneri. Ideea referendumului de inițiativă populară este de a permite poporului să supună propuneri votului electorilor fără să obțină aprobarea unui anumit număr de aleși.

Referendumul ar putea avea loc după o mare dezbatere națională, care va debuta la jumătatea acestei luni, dorită de șeful statului pentru a răspunde „vestelor galbene” și care s-ar focaliza pe patru teme, printre care „organizarea statului” și „democrație și cetățenie”. Ipoteza ia o dimensiune particulară în contextul „vestelor galbene” care manifestă de câteva săptămâni pentru a cere  democrație participativă. Emmanuel Macron a menționat deja într-un discurs din 2017 posibilitatea recurgerii la referendum pentru reformarea instituțiilor statului.  

Comentarii

loading...