Președintele Duda a afirmat că reformele din Polonia sunt bazate pe măsuri similare adoptate de alte state membre ale UE, precum Spania sau Suedia.
”Nu pot să înţeleg de ce (instituţiile europene) sunt atât de lipsite de obiectivitate în evaluarea lor privind situaţia din Polonia şi reformele noastre judiciare (…) Nu înţeleg de ce schimbările noastre, reformele noastre, sunt văzute ca antidemocratice, în timp ce aceleaşi instituţii sunt ok faţă de reforme la fel din alte ţări”, a spus Andrzej Duda în timpul unei dezbateri despre Europa Centrală şi de Est.
”Mă tem că (…) este mai mult o problemă politică decât o problemă instituţională reală”, a continuat preşedintele polonez, calificând apoi poziţia Comisiei Europene drept ”total părtinitoare”.
”Suntem un membru cu drepturi egale în UE, a şasea cea mai mare ţară. Vă rugăm să fiţi obiectivi faţă de noi!”, a indicat el mai departe.
Vorbind, într-un alt context, despre problema ”ştirilor false” (fake news), el a spus că ”dezinformarea este un lucru foarte periculos”. Întrebat dacă sugerează astfel că executivul comunitar dezinformează, preşedintele polonez a răspuns: ”În opinia mea, Comisia Europeană este o victimă a dezinformării (…) din partea actualei opoziţii din Polonia, care a pierdut puterea după alegerile din 2015”.
Totuşi el a apreciat că acum cel mai important lucru este dialogul cu Comisia Europeană. ”Cu câteva luni în urmă nu exista niciun dialog, ci doar dictat (…) Acum situaţia s-a schimbat puţin”, a spus preşedintele Andrzej Duda, provenit din rândul formaţiunii conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), majoritară în parlamentul de la Varşovia şi care conduce guvernul.
Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană imediat după ce această formaţiune a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015.
Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care s-a concretizat în principal în înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise înaintea alegerilor, conservatorii afirmând că liberalii – actuala opoziţie – au încercat prin acele numiri să-şi asigure controlul respectivei instanţe în perspectiva pierderii alegerilor.
Reforme adoptate mai recent vizează în special funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi, după adoptarea a două proceduri de infringement împotriva Poloniei – una privind statul de drept şi cealaltă privind nerespectarea cotelor de refugiaţi – a activat Articolul 7 din Tratatul UE, care ar putea să conducă la suspendarea dreptului ei de vot în Consiliul UE, cu condiţia ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancţiune.
În replică, guvernul de la Varşovia susţine că a întreprins aceste măsuri pentru a reforma un sistem judiciar ineficient şi corupt, în care s-a format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor, acuzând totodată oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept în Polonia sunt mai degrabă politice decât juridice.
Oficiali polonezi au sugerat săptămâna aceasta că Polonia ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 dacă se va încerca o condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.
”Fondurile structurale nu sunt acte de caritate, ci un mijloc de a egaliza şansele de plecare; ele sunt acordate în funcţie de veniturile dintr-un stat dat”, a spus vineri ministrul de externe polonez, Jacek Czaputowicz, declarându-se ”îngrijorat că UE tratează aceasta ca un mecanism de a exercita presiuni sau chiar de şantaj”. În urma aderării la UE, Polonia şi-a deschis piaţa pentru companiile străine, care ”au obţinut astfel profituri semnificative’, prin urmare ‘Polonia are dreptul să primească anumite compensaţii sub forma fondurilor structurale”, a explicat el.
Anterior, comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a confirmat că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o ”definiţie” care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept. ”Nu vorbim despre condiţionalitate, care este de asemenea ceva interpretat greşit, ci de o definiţie în sensul că un stat membru trebuie să aibă un sistem judiciar funcţional şi independent”, a spus ea, refuzând să dea detalii despre cum ar putea fi legată accesarea fondurilor europene de statul de drept, menţionând doar că dezbaterea ”este abia la început” şi chestiunea va fi aprofundată pentru a ”formula o definiţie a precondiţiei necesare” care să nu lase loc de interpretări.
