”Scopul nostru este de a le furniza refugiaţilor un document care să le asigure cursurile universitare şi competenţele, pentru a-şi continua studiile sau a găsi un loc de muncă. Europa trebuie să îi pregătească să contribuie la avuţia noilor lor ţări de primire”, a declarat Sjur Bergan, responsabil al acestui proiect din partea Consiliului Europei.
Proiectul, iniţiat în Grecia în martie 2017, a permis deja ca unui număr de 73 de refugiaţi, proveniţi majoritar din Siria, Irak şi Afganistan, să li se recunoască pregătirea universitară şi să le fie eliberate acest ‘paşaport’, după un chestionar şi un interviu cu doi specialişti din sistemul de învăţământ în ţările de origine respective.
Potrivit lui Stig Arne Skjerven, care a coordonat acest proiect în Norvegia, trei refugiaţi au putut deja utiliza acest paşaport pentru a-şi continua studiile sau a se angaja. Dintre aceştia se remarcă o ‘tânără femeie siriană care deţinea o licenţă de limba franceză şi care a putut urma un master în Suedia’.
Franţa, Germania, Olanda, Canada şi Armenia vor participa la a doua fază a proiectului (derulat pe trei ani), după ce Grecia, Norvegia, Italia şi Marea Britanie au fost deja implicate în prima fază a proiectului, în 2017, potrivit AGERPRES.