Respins pe 5 iulie de Parlamentul European (PE), textul propus divizează eurodeputaţii chiar şi în interiorul grupurilor politice şi a fost revizuit în speranţa că vor fi înlăturate temerile militanţilor libertăţii pe internet.
Pentru susţinătorii acestei noi directive, propusă iniţial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 şi al cărei obiectiv principal este modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluţiei digitale, votul de miercuri apare ca fiind unul al ‘ultimei şanse’.
Principiul reformei este să stimuleze platformele de internet, cum ar fi YouTube, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi să fie creat un nou ”drept conex” pentru editorii de presă (articolul 11), care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru retransmiterea pe internet a producţiei lor editoriale.
”Senzaţia multora din PE este că miercuri se decide viaţa sau moartea directivei”, a declarat pentru AFP eurodeputatul francez Marc Joulaud.
Dacă directiva va primi votul favorabil al PE în sesiunea plenară de la Strasbourg, eurodeputaţii vor putea iniţia negocierile cu Consiliul UE – reprezentanţii celor 28 de state membre, care pe 25 mai au ajuns la un compromis pe acest dosar – şi cu Comisia Europeană, pentru a cădea de acord asupra unui text definitiv.
Aceste discuţii care ar urma să se desfăşoare cu uşile închise, tratative denumite ‘trilog’ în jargonul UE, pot dura mai multe luni înainte de fi convenit un text comun, care apoi va trebui să fie supus din nou votului PE.
Dar deznodământul votului de miercuri este foarte incert. La votul din 5 iulie, dintre cei 627 de eurodeputaţi prezenţi în hemiciclul de la Strasbourg, 318 s-au pronunţat împotriva directivei, 278 pentru şi 31 s-au abţinut.
